Gaa na ọdịnaya

Asụsụ Aghu

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

 

Aghu, ma ọ bụ Central Awyu, bụ asụsụ Papuan nke South Papua, Indonesia . O nwere ike ịbụ asụsụ abụọ n'ezie, dabere n'ụkpụrụ mmadụ maka 'asụsụ'. Ụdị abụọ ahụ bụ: Osimiri Mappi Awyu (Aghu) na Pasue River Awyu (Nohon, Mitak). [1]

fonology

[dezie | dezie ebe o si]

Ụda olu nke asụsụ Agụ: [2]

Consonants
Labial Alveolar Palatal Velar
Ihu imi m n
Plosive enweghị olu p t k
kwuputara b d ~ ɾ ɡ
Nke na-ese okwu f s ~ ʃ x
Odika w j
Udaume
N'ihu Central Azu
Mechie i iː y yː u uː
N'etiti ɛɛː ɔ ɔː
Mepee a aː

Udaume gbara okirikiri n'ihu /y/ bụ ihe ọhụrụ n'etiti asụsụ obodo na Indonesia. Na ngwụcha okwu, ụdaume nwere ike ịpụta ma ogologo na imi imi. Nke a na-eme n'akụkọ ihe mere eme ebe enwere imi /m/ ma ọ bụ /n/ ikpeazụ. N'ime okwu, kama ụdaume imi enwere usoro nke ụdaume gbakwunyere consonant imi nke dabara na nkwuputa nke consonant na-esonụ. Ya mere enwere ike nyochaa ụdaume imi dị ka /Vn/ ma ọ bụ /VN/.

Ntụaka

[dezie | dezie ebe o si]

mmadụ maka 'asụsụ'. Ụdị ab u areogologo na imi imi. Nke a

  1. Awyu. newguineaworld. Retrieved on 2024-07-19.
  2. van den Heuvel (2016). Aghu: Annotated Texts With Grammatical Introduction and Vocabulary Lists, A-PL 33. Canberra: Australian National University. ISBN 9781922185358. 

Ọgụgụ ọzọ

[dezie | dezie ebe o si]

Njikọ mpụga

[dezie | dezie ebe o si]