Asụsụ Mariveleño
Ọdịdị
Mariveleño | ||
---|---|---|
Spoken in: | Philippines | |
Region: | Mariveles | |
Total speakers: | 1,000 | |
Language family: | Tustrunizit Malayo-Polynesian Philippine Central Luzon Sambalic Mariveleño | |
Language codes | ||
ISO 639-1: | none | |
ISO 639-2: | —
| |
ISO 639-3: | ayt
| |
Note: This page may contain IPA phonetic symbols in Unicode. |
Mariveleño (a makwaara dị ka Magbikin,[1] Bataan Ayta, ma ọ bụ Magbukun Ayta) bụ asụsụ Sambalic. O nwere ihe dị ka ndị na-ekwu okwu 500 (Wurm 2000) ma na-asụ ya n'ime obodo Aeta na Mariveles na Philippines..
Ebe a na-ekesa ya
[dezie | dezie ebe o si]Reid (1994) [1] na-akọ ebe ndị a na-esonụ na Magbikin.
- Kanáwon, Morong, Bataan
- Bayanbayanan, Magbikin, Mariveles, Bataan
Himes (2012: 491) [1] chịkọtakwara data Magbukun site na ebe abụọ nke:
- Biaan, Mariveles, Bataan
- Kanawan, Morong, Bataan
Cabanding (2014), na-ekwu maka Neil (2012), na-akọ ebe ndị a na-esonụ na Magbukon Province..
- Dangcol, Balanga, Bataan
- Kinaragan, Limay, Bataan
- Kanawan, Morong, Bataan
- Pita, Bayan-bayanan na Orion, Bataan
- Pag-asa, Orani, Bataan
- Ulingan, Matanglaw, na Magduhat (ha niile dị na Bagac, Bataan)
- Ebe Luoban dị na Samal, Bataan
- Bangkal na Abucay, Bataan
Hụkwa
[dezie | dezie ebe o si]- Asụsụ nke Philippines
Ihe odide
[dezie | dezie ebe o si]- Onye na-agba ịnyịnya, Monica. 2014. Ihe ngosi Deictic nke Ayta Magbukun. The Philippines ESL Journal, Mpịakọta. 13. ISSN 1718-2298
- [Ihe e dere n'ala ala peeji] Nnyocha ethnographic nke Magbukon literary arts n'etiti Ayta nke Bataan. Abucay, Bataan: Bataan Peninsula State University.
- [Ihe e dere n'ala ala peeji] Magbukon Literary Arts n'etiti ndị Aetas nke Bataan, Philippines. IAMURE International Journal of Multidisciplinary Research, Vol. 11 Nke 1 Ọktoba 2014. ISSN 2244-0429 (Online)
Ịgụ ihe ọzọ
[dezie | dezie ebe o si]- Blust (2013). "Terror from the Sky: Unconventional Linguistic Clues to the Negrito Past". Human Biology 85 (1–3): 401–416. DOI:10.13110/humanbiology.85.1-3.0401. PMID 24297235.
- Brosius (1983). "The Zambales Negritos: Swidden agriculture and environmental change". Philippine Quarterly of Culture and Society 11 (2/3): 123–148.
- [Ihe e dere n'ala ala peeji] Asụsụ nke Sierra de Mariveles Negritos. (University of California Publications in Linguistics, 4.2.) Berkeley/Los Angeles: Berkeley na Los Angeles: University of California Press. 109 peeji nke
- [Ihe e dere n'ala ala peeji] (2016). "Bataan Ayta". Glottolog 2.7. Jena: Max Planck Institute for the Science of Human History.
- Himes (2012). "The Central Luzon Group of Languages". Oceanic Linguistics 51 (2): 490–537. DOI:10.1353/ol.2012.0013.
- [Ihe e dere n'ala ala peeji] Negritos nke Zambales. (Ethnological Survey Publications, 2 (1).) Manila: Ụlọ ọrụ obibi akwụkwọ ọha. 100 peeji nke
- Reid (1994). "Possible Non-Austronesian Lexical Elements in Philippine Negrito Languages". Oceanic Linguistics 33 (1): 37–72. DOI:10.2307/3623000.
- Lawrence a. Reid (2013). "Who Are the Philippine Negritos? Evidence from Language". Human Biology 85 (1–3): 329–358. DOI:10.13110/humanbiology.85.1-3.0329. PMID 24297232.
- Sabino g. Padilla, Jr. (2013). "Anthropology and GIS: Temporal and Spatial Distribution of the Philippine Negrito Groups". Human Biology 85 (1–3): 209. DOI:10.13110/humanbiology.85.1-3.0209. PMID 24297227.
- [Ihe e dere n'ala ala peeji] Ueber nwụrụ Negritos na den Philippinen. Zeitschrift für Ethnologie XII. 133-172.
- [Ihe e dere n'ala ala peeji] (1986). Asụsụ nke ugwu Zambales: A Philippine lexicostatistic study. Na Mahadum nke North Dakota Session, 133-142. Grand Forks, North Dakota: Summer Institute of Linguistics.