Gaa na ọdịnaya

Asụsụ Moma

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Moma
Spoken in: Sulawesi
Total speakers: 5,500
Language family: Tustrunizit
 Malayo-Polynesian
  Celebic
   Kaili–Pamona
    Northern
     Kaili
      Moma
Language codes
ISO 639-1: none
ISO 639-2:
ISO 639-3: myl

Moma (nke a na-akpọkwa Kulawi) bụ akara Austronesian a na-asụ na Central Sulawesi, Indonesia.  N'ụzọ ihe mere eme, ọ sitere na akara Kaiili, mana ọ dị iche n'ihi siri siri ike sitere na Uma.[1]

Ọmụmụ ụdaolu

[dezie | dezie ebe o si]

[1] Adriani na Esser (1939), n'okpuru ndepụta nke Moma n'okpuru ebe a.

Mkpụrụ okwu
Akpụkpọ ahụ Alveolar Palatal Velar Mkpịsị aka
Ụgbọ imi m n ɲ ŋ
Plosive plain voiceless p t k ʔ
voiced b d ɟ g
prenasalized voiceless ᵐp ⁿt ᶮc ᵑk
voiced ᵐb ⁿd
Ihe na-esiri ike β h
Ihe na-atọ ụtọ r
Ihe atụ l j
Mkpụrụedemede
N'ihu Ịlaghachi azụ
N'akụkụ i u
N'etiti e o
Emeghe a

Dị ka ọtụtụ asụsụ ndị ọzọ na Sulawesi, Moma nwere naanị mkpụrụedemede mepere emepe.[2]

Asụsụ

[dezie | dezie ebe o si]

Moma nwere nnọchiaha ndị a: [1]

Moma nnọchiaha
Onye nweere onwe ya Enclitic Okwu mbido A na-etinye ya na ụda
Onye mbụ aku -a ku- -ku
Onye nke abụọ iko -ko nu- -mu
Onye nke atọ hia -i na- -na
Onye mbụ n'ọtụtụ (gụnyere) kita -ta ta- -ta
Onye mbụ n'ọtụtụ (naanị) kami -kami ki- -kami
Onye nke abụọ n'ọtụtụ komi -komi ni- -mi
Onye nke atọ n'ọtụtụ hira -ra ra- -ra

Ihe odide

[dezie | dezie ebe o si]
  1. 1 2 3 Adriani (1939). Koelawische Taalstudie, Bibliotheca Celebica, I, II, III (in nl). Bandoeng: A. C. Nix.  (3 vols). Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "Esser 1939" defined multiple times with different content
  2. Sneddon (1993). "The Drift Towards Final Open Syllables in Sulawesi Languages" (in en). Oceanic Linguistics 32 (1): 1–44. DOI:10.2307/3623095. 

Ịgụ ihe ọzọ

[dezie | dezie ebe o si]