Gaa na ọdịnaya

Asụsụ Yuruna

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

Asụsụ Yuruna (ma ọ bụ asụsụ Jurúna ) nke Brazil na-etolite alaka ezinụlọ asụsụ Tupian .

Ha bụ Jurúna, Maritsauá, na Xipaya .

Ụdị dị iche iche

[dezie | dezie ebe o si]

N'okpuru ebe a bụ ndepụta nke asụsụ Yuruna dị iche iche nke Loukotka (1968) depụtara, gụnyere aha ụdị na-akwadoghị. [1]

  • Yuruna / Paru-podeari - a na-asụ n'etiti osimiri Xingú .
  • Arupai / Urupaya - a na-ekwubu n'osimiri Xingu na ndịda ebo Yuruna. (Enweghị nkọwa.)
  • Shipaya / Achipaya / Jacipoya - a na-ekwubu n'Osimiri Iriri na Osimiri Curua, ugbu a nwere ike ịla n'iyi.
  • Manitsauá / Mantizula - a na-asụ n'otu obodo dị n'akụkụ Osimiri Manissauá-Miçu, nke dị n'akụkụ osimiri Xingú .

Ụlọ Instituto Socioambiental [ pt ] depụtara Yudja na Arupaia (Arupai), Xipaia, Peapaia, Aoku (anaghị amata), na Maritsawá.

Ntụaka

[dezie | dezie ebe o si]

bụ ndepụta nke asụsụ Yuruna dị iche iche

  1. Loukotka (1968). Classification of South American Indian languages. Los Angeles: UCLA Latin American Center.