Bure language

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Bure
Native to Nigeria
Region Bauchi State
Ethnicity 500 (no date)[1]
Native speakers
20 (2011)[2]
Language codes
ISO 639-3 bvh
Glottolog bure1242
ELP Bure

Bure bu asusu eji kwa bubure were mara, ọ bụ asụsụ Afro-Asiatic nke sitere n'òtù Bole-Tangale nke alaka West di na Chadic. A na-asụ ya na n'obodo nta Bure di na Naijiria (10°31 Ájá, 10°20 Ájá, Gọọmentị Obodo Kirfi, Bauchi Steeti, Naijiria) na ụfọdụ obere obodo ndị dị nso. A di mmadu ole na ole na asu asusu a, nke ọgbọ nne na nna nna ochie. Ewezuga Hausa, nke bụ lingua franca n'ógbè ahụ, asụsụ Chadic ndị ọzọ dị ka Gera, Giiwo na Deno (Bole group) gbara Bure gburugburu..I jiri ya tụnyere asụsụ ndị ọzọ nke otu ìgwè ahụ (dịka. Bole ma ọ bụ Karekare), ihe ize ndụ nke Bure bụ nke kachasị njọ.

Ihe edeturu[dezie | dezie ebe o si]

  1. Bure language at Ethnologue (15th ed., 2005)
  2. Bure at Ethnologue (18th ed., 2015) (subscription required)
Bure language
asụsụ, modern language
obere ụdị nkeBole Dezie
mba/obodoNaijiria Dezie
ụmụ amaala kaȮra Bawuchi, Federal Capital Territory (Nigeria) Dezie
Ọkwa asụsụ Ethnologue8b Nearly Extinct Dezie

Edensibia[dezie | dezie ebe o si]

  • Grammatical Sketch nke Bure. Köln: Rüdiger Köppe: 2014. .
  • Documenting Bure, asụsụ Chadic nke Northern Nigeria: usoro nkwekọrịta. Na 14th Italian Meeting of Afro-Asiatic Linguistics (Dell'Orso), peeji nke 2250.
  • Documenting Bure, asụsụ Chadic nke Northern Nigeria: usoro nkwekọrịta. Akwụkwọ e gosipụtara na '14th Italian Meeting of Afro-Asiatic Linguistics' (Mahadum nke Turin, 15 Xing18 June 2011).
  • Asụsụ Bure: Nchịkọta. Akwụkwọ e gosipụtara na '6th Biennial International Colloquium on the Chadic Languages' (CNRS LLACAN, Villejuif 2222 September 2011).
  • Ọnwụ Asụsụ: Ọnọdụ Bubburè na Southern Bauchi Area, Northern Nigeria. Na Matthias Brenzinger (ed.), 'Asụsụ ndị nọ n'ihe ize ndụ n'Africa': 27-51. Köln: Rüdiger Köppe.