Fagbenro Beyioku
Oluimi Ayodele Fagbenro Beyioku bụ onye ọrụ aka na onye agha ndị Naijiria. A asụsụ ya dị ka onye na-eso ụzọ Ifá, ebe ọ bụ onye na-agba ọsọ otu ụmụ mmadụ a na-akpọ Ijo Ọrunmila..
Oge ọ malitere
[dezie | dezie ebe o si]A mụrụ ya n'obodo Aworo n'ezinụlọ Akintunde Beyioku-Fagbenro, ọ rụrụ ọrụ na Ngalaba Mmiri, onye bu ụzọ na Naịjirịa Ports Authority (NPA).
Ọrụ
[dezie | dezie ebe o si]Ọ bụbu onye otu ọrụ tupu ọ banye na ndọrọ ndọrọ ọchịchị. N'afọ 1945, ọ bụ onye ndú nke alaka Calabar nke Nigeria Civil Service Union. Beyioku jere ozi dị ka onye isi ọrụ ọdụ ụgbọ mmiri n'etiti afọ 1940 ruo 1960. Ọ bụ odeakwụkwọ ukwu nke otu ndị ọrụ ụgbọ mmiri.[1] N'afọ 1963, ọ bụ osote onye isi oche nke United Labour Congress.
N'afọ 1950, Beyioku ike ọrụ dị ka onye isi otu ọrụ na onye agha ndị. N'afọ 1951, o meri n'achọ ihe ịga nke ọma n'ahọmpi oche nke House of Assembly na Lagos n'okpuru ọkọlọtọ nke H.O. Davies Nigerian Peoples Congress. [1] [2]Ọ bụ onye mgbaàmà ka ọ bụrụ onye otu Senate na 1966, tupu ndị agha ewere ọnọdụ. Ebe ọ bụ na ọ tụfuru ụkwụ na 1967, o na-adọ ya n’okpukpe Ifa na Ọrunmila..
Ihe odide
[dezie | dezie ebe o si]- ↑ Waterman. Collection 1 Nigerian Labour Archive. Nigerian Labour Studies. Archived from the original on 2018-01-29. Retrieved on 2018-01-29.
- ↑ Sklar (1963). Nigerian political parties: power in an emergent African nation (in English). Princeton University Press. ISBN 9781400878239.