Ginette Amara
Ginette Amara Ali Mazicki (amụrụ na 3 Jenụwarị 1962) bụ onye nkuzi Central Africa, dọkịta anụmanụ, na onye ndọrọ ndọrọ ọchịchị.
Mbido ndụ na agụmakwụkwọ
[dezie | dezie ebe o si]A mụrụ Amara na Sarh na 3 Jenụwarị 1962. [1] Nna ya bụ Michel Ali, nne ya bụ Joséphine Attea . Ọ si Ouandago, Nana-Grebizi . [1]
Ọ gụrụ akwụkwọ na Ecole primaire Center filles de Bangui, Lycée Pie XII, na Lycée Boganda de Bangui. Mgbe nke ahụ gasịrị, ọ gara n'ihu agụmakwụkwọ ya dị elu na Mahadum Bangui na École inter-États des sciences et médecine vétérinaires de Dakar [fr]. Na 1992, o nwetara akara ugo mmụta na Veterinary Dọkịta site na École inter-États des sciences et médecine vétérinaires de Dakar nwere tesis akpọrọ L'Herbe du Laos : Chromolaena Odorata (L) R.M. KING et H. ROBINSON (Asteraceae) na République Centrafricaine (RCA) : essai de lutte avec des herbicides (Ahịhịa Laos: Chromolaena Odorata (L) R.M. KING na H. ROBINSON (Asteracebicae) na Central African Republicide (CAR) .[1][2]
Ọrụ
[dezie | dezie ebe o si]Ọ ghọrọ Onye isi ọrụ na ụlọ ọgwụ anụmanụ na Bangui na Agence Nationale de Développement de l'Elevage (ANDE) Laboratory Veterinary. Ọ rụkwara ọrụ dị ka onye nduzi nke ọmụmụ na Institut Supérieur de Développement Rural de Mbaîki (ISDR Mbaiki) na dị ka onye isi nchịkwa na onye nyocha etiti na Ministri nke Ọrụ Ugbo na Anụmanụ.[1]
N'afọ 2017, Sarandji họpụtara Amara dị ka Minista nke Nnyocha Sayensị na Nkà na Ụzụ. [3] N'okpuru ụlọ ọrụ Ngrebada, ọ rụrụ ọrụ dị ka minista nke nyocha sayensị ọzọ.[4]
N'oge ọ na-eje ozi, ọ malitere nchịkọta nke ụlọ nyocha na Mahadum Bangui na Bayanga ma gbanwee ọrụ ndị kwekọrọ na National Recovery and Peacebuilding Plan ka o wee nweta ego n'aka ọtụtụ ndị mmekọ.[1]. Ewezuga nke ahụ, ọ ghọkwara onye na-ekwu okwu na webinar ADEA nke akpọrọ "Mmetụta COVID-19 na agụmakwụkwọ Africa: ịtụgharị uche na ntinye aka na ihe ịma aka, kwupụta ụkpụrụ ọhụrụ" na June 2020 na mkparịta ụka dị elu nke anọ na nha nhata nwoke na nwanyị na agụmakwụkwọ n'Africa nke African Union haziri na Addis Ababa na 5 February 2020..[5][6]
Na 2020, o mere atụmatụ ịgba ọsọ na ntuli aka izugbe nke 2020–21 Central Africa dị ka onye ndoro-ndoro ochichi nke mba na-anọchite anya mpaghara Kaga Bandoro nke atọ. Agbanyeghị, Courtlọ ikpe gbasara iwu kagburu ntuli aka ya na 28 Nọvemba 2020. [7]
Ndụ onwe onye
[dezie | dezie ebe o si]Amara lụrụ Jean-Marie Mazicki-Goyoro ma nwee ụmụ isii.[1]
Edemsibia
[dezie | dezie ebe o si]- ↑ 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 MINISTRE DE LA RECHERCHE SCIENTIFIQUE ET DE I'INNOVATION TECHNOLOGIQUE. gouv.cf. Central African Government. Retrieved on 16 April 2024.
- ↑ EISMV. beep.ird.fr. beep.ird.fr. École inter-États des sciences et médecine vétérinaires de Dakar. Retrieved on 16 April 2024.
- ↑ Ndeke Luka. RCA : un nouveau gouvernement dirigé par Simplice Mathieu Sarandji. radiondekeluka.org. Radio Ndeke Luka. Retrieved on 16 April 2024.
- ↑ Alwihda. Centrafrique : liste du nouveau Gouvernement. alwihdainfo.com. Al Wihda. Retrieved on 16 April 2024.
- ↑ AFDB. African education experts push for more virtual learning to cushion against pandemics - ADEA webinar. afdb.org. Association for the Development of Education in Africa. Retrieved on 16 April 2024.
- ↑ African Union. 4th High-Level Dialogue on Gender Equality and Education in Africa.. au.int. African Union. Archived from the original on 20 February 2025. Retrieved on 16 April 2024.
- ↑ Ngoulou. Centrafrique : 78 dossiers aux élections législatives recalés par la Cour Constitutionnelle. oubanguimedias.com. Oubangui Medias. Retrieved on 16 April 2024.