Hina language
Ọdịdị
| Mina | |
|---|---|
| Hina | |
| Besleri | |
| Native to | Cameroon |
| Region | Far North Region |
Native speakers |
11,000 (2000)[1] |
Afro-Asiatic
| |
| Dialects |
|
| Language codes | |
| ISO 639-3 | hna |
| Glottolog | mina1276 |
Asụsụ Mina, nke a makwaara site na aha Hina na Besleri, bụ asụsụ Chadic nke mmadụ puku iri na-asụ na mgbago ugwu Cameroon. Ndị na-asụ Mina na-asụgharịkarị asụsụ abụọ, ya na Fulfulde (Fula) bụ asụsụ nke abụọ. French na-esokarị Fulfulde dị ka asụsụ nke atọ n'ime ndị ọka okwu.[1]
A na-asụ Besleri n'ọtụtụ obodo Hina (Mayo-Tsanaga ngalaba, ogbe mgbago ugwu dị anya), na Gamdugun na Jinjin na ndịda ọdịda anyanwụ na ndịda ọwụwa anyanwụ nke mpaghara ahụ, n'otu n'otu.[2]
Ihe edeputara
[dezie | dezie ebe o si]- 1 2 Mina at Ethnologue (18th ed., 2015) (subscription required)
- ↑ (2012) in Binam Bikoi: Atlas linguistique du Cameroun (ALCAM), Atlas linguistique de l'Afrique centrale (ALAC) (in fr). Yaoundé: CERDOTOLA. ISBN 9789956796069.
Edensibịa
[dezie | dezie ebe o si]- [Ihe e dere n'ala ala peeji] A Grammar nke Mina. Berlin: Nwa atụrụ Gruyter.
- [Ihe e dere n'ala ala peeji] "Asụsụ Cadic." Na: Bright, William. International Encyclopedia of Linguistics. Oxford: Oxford University Press.