Mărțișor
Mărțișor (roro: [mərt͡siˈʃor]) bụ omenala a na-eme ememe na ọtụtụ oge opupu ihe ubi na Machị, na-agụnye ihe e ji eriri abụọ na-acha uhie na nke na-acha ọcha na-ekenye. roA na-eme ya na Romania na Moldova, [1] ma yie nnọọ omenala Martenitsa na Bulgaria, Martinka na North Macedonia na omenala nke ndị ọzọ si na Ndịda Ọwụwa ụgbọ Europe. [1]
Okwu Mărțișor bụ obere okwu nke marț, aha ochie maka March (Martie, na Romanian nke oge a), ma n'ụzọ nkịtị pụtara "obere March".[2] Omenala a sitere na ememe Afọ Ọhụrụ nke ndị Rom na 1 Machị.[3]
Omenala nke oge a na-agụnye iyi obere ihe n'obi dị ka brọsh ma ọ bụ pin lapel, n'oge mbụ nke ụbọ akwara, isi na 1 Machị. ụdị ochie kwuru na a ga-eyi ya site na ọnwa mbụ nke Machị ruo ezumike ọzọ dị mkpa maka obodo ahụ, nke nwere ike ịbụ n'ebe ọ ALA n'etiti 9 Machị na 1 Mee, ma ọ bụ ruo mgbe osisi mbụ na-agbawa, dabere na mpaghara. A na-eyikarị ya na aka ma ọ bụ dị ka ihe olu.[4]
E debere ya na UNESCO Representative List of the Intangible Cultural Heritage of Humanity . [5]
N'oge ndị a, a na-eji eriri silk eme Marțișor, ihe mmụta nke nta ka ọ bụrụ naanị ya ọcha. Tupu apụ apụ nke iri na, a na-eji agba ndị ọzọ dị iche iche eme ihe: oji na ọcha na Mehedinți na obodo ndị Aromania, el ele elele na Vâlcea, Romanați, Argeș, Neamț, na Vaslui, oji na ìhè na Brăila, ọcha na acha Nnụnụ mpaghara na Vrancea agba na ndị agha na Vrancea agba na ndị ọzọ. N'otu aka ahụ, ihe eji eme ihe nwere ike ịbụ ajị anụ, ihe linin, ogho, ma ọ bụ silk..[6]
A na-azụ na eriri, ọtụtụ n'ime mmetụta ego, na-ọkụ, ma ọ bụ cross pendants. Ka oge na-aga, a na-akpụzi ihe ihe mma ndị a iji yie ihe oyiyi dị iche iche dị ka clover nwere akwụkwọ a anọ, snowdrop wdg. Martenitsa nke Bulgaria na-ahụ tassel n'ime obere ụmụ bebi a na-akpọ Pizho na Penda. Na Moldova, a gosiri ime ihe nkedo ahụ n'ụdị ihe ethnographic n'ụdị ikpeazụ nke ọnwụ nke 20. [7]
Omenala
[dezie | dezie ebe o si]Omenala nke inye inye na iyi Mãrțișor bụ omenala mba niile n'etiti Ndị Rom, Ndị Moldova, na Ndị Aroman. Omenala ndị yiri ya egwu Martenitsa, nke Ndị Bulgaria na-eme, na Martinka Ndị nke Masedonia, ebe obodo ndị ọzọ dị ka Ndị Albania, Ndị Turkey si na-akpa Ohrid, Ndị Gris si Northern Greece, ọhụrụ Rhodes, Dodecanese na Karpathos, Ndị Gagauz, na Diaspora nke ndị na-emefu dị iche iche nke omenala ahụ.
Ụmụ na ụmụ na-eyi ihe ahụ, nwoke na-eyi nwa ya, ndị agadi na-eyikwa ya. Ihe ahụ nke nta ka ọ bụrụ mpaghara ọ ala nwere oge dị iche iche maka ogologo oge a ga-edebe ya, na-adịgasị iche site na ụbọchị 2-3 na mpaghara Iași nke Moldova, ruo ọnwa 2-3 na mpaghara Vâlcea nke Oltenia. Ọtụtụ, a na-ahụ mgbe njedebe oge a na ihe omume ama nke oge opupu ihe ubi n'ụwa okike: nloghachi nke akụkụ na-agagharị agagharị ka agụga na ụgbala na-acha ọcha, , looghe Osisi mgbochi osisi (Osisi osisi, Osisi cherry), oge osisi,ma ọ bụ na ezumike ọzọ dị mkpa na kalenda.
Ewepụrụ ihe ahụ, ọ bụ omenala ịke ya na alaka osisi ma ọ bụ tinye ya na ike dị ka onyunyo maka Mgbe ahụ na-esi n'ebe ndịda na-alọta. Ihe a na-ahụ ahụkebe n'ebe ugwu nke Danube, mana a na-edekarị ya na Dobruja, bụ omume nke ike Mãrțișor n'okpuru nkume, na ụdị ụmụ anụmanụ a pụta n'ebe ahụ ka a na-adịghị amasị ihe ka ihe ama, iheba ya n'ime isi iyi ma ọ bụ osimiri (Gorj), ma ọ bụ ike gbaa ya ọkụ.[1] N'oge a, a na-echekwa ha dị ka ihe ngosi.
Hụkwa
[dezie | dezie ebe o si]- Dragobete - ezumike ọzọ nke Romanian oge opupu ihe ubi / ọmụmụ
- Martenitsa
Akwụkwọ
[dezie | dezie ebe o si]- Despina Leonhard: Das Märzchen: Brauch und Legende / Mărțişorul: Obicei şi Legendă. Ganderkesee 2016.
Ihe odide
[dezie | dezie ebe o si]- ↑ Hedeșan (2016). Mărțișorul. Ediție limitată. Editura Universității de Vest. ISBN 978-973-125-477-7.
- ↑ (2016) Dicționarul explicativ al limbii române. Editura Univers Enciclopedic. ISBN 978-606-704-161-3.
- ↑ Prohin. Mărțișorul în Sud-Estul Europei. academia.edu.
- ↑ Ghinoiu (2003). Sărbători și obiceiuri la români. Editura Elion.
- ↑ UNESCO - Cultural practices associated to the 1st of March (en). ich.unesco.org. Retrieved on 2025-03-14.
- ↑ Hedeșan (2016). Mărțișorul. Ediție limitată. Editura Universității de Vest, 13–27. ISBN 978-973-125-477-7.
- ↑ Hedeșan (2016). Mărțișorul. Ediție limitată. Editura Universității de Vest, 13–27. ISBN 978-973-125-477-7.
Njikọ mpụga
[dezie | dezie ebe o si]- Romania Na-anabata Oge opupu ihe ubi na Ụbọchị Martisor. Akụkọ ihe mere eme na ọdịnala - Ihe ọmụma n'asụsụ Bekee site n'aka ụmụ akwụkwọ Romania
- Traditii si ego na Travelworld.ro