National Primary Health Care Development Agency (Nigeria)
National Primary Health Care Development Agency nke a makwaara dị ka NPHCDA bụ ụlọ ọrụ gọọmenti etiti Naịjírịa e hiwere iji meziwanye enweta ọrụ ahụike bụ isi (primary healthcare) dị mma, bulie mkpuchi ịgba ọgwụ mgbochi ọrịa (immunization coverage) elu, ma kwalite ọrụ ahụike na-adịgide adịgide maka obodo niile n’ime mba ahụ.[1]
Akụkọ ihe mere eme
[dezie | dezie ebe o si]Gọọmentị etiti nke Naịjirịa 10 Disemba 1992, mgbe e mesịrị bipụtara Decree No. 29. Ebumnuche iwu a bụ idozi adịghị mma dị na usoro ahụike bụ isi (primary healthcare) nke Naịjírịa site n’ịmepụta ụlọ ọrụ pụrụ iche nke ga-ahụ maka mmepe, nhazi, na mmejuputa ya n’ụzọ zuru oke n’ime mba ahụ. A hiwere ụlọ ọrụ a dịka akụkụ nke nkwa gọọmenti iji nweta ọrụ ahụike zuru oke na nke onye ọ bụla nwere ike iru, karịsịa n’ebe ndị mmadụ na-enweghị ezigbo ọrụ ahụike ma ọ bụ n’ime ime obodo..[2]
Ebumnuche bụ isi nke NPHCDA bụ ịkwado Ministry of Health nke Gọọmenti Etiti n’ịkwalite akụkụ ọrụ ahụike bụ isi (primary healthcare infrastructure) ma hụ na ọrụ ahụike dị mkpa, gụnyere ịgba ọgwụ mgbochi ọrịa (immunization), ahụike nne na nwa (maternal and child health), na mgbochi ọrịa, dịrị onye ọ bụla n’ime obodo. A tụkwara ụlọ ọrụ ahụ n’ọrụ nhazi mmemme ahụike mba niile, ịnakọta akụrụngwa (resources), na ịkwalite mmekọrịta na ụlọ ọrụ ụwa niile dịka World Health Organization (WHO), UNICEF, na Gavi, the Vaccine Alliance..[3]
N'ikwekọ n'iwu ya, NPHCDA arụwo ọrụ dị mkpa na atụmatụ ahụike, dị ka mmemme mgbochi ọrịa mba, nchịkwa ịba, na mkpochapụ polio. Ọ na-emekwa ka mmepe nke usoro ahụike dabere na obodo dị mfe ma na-arụ ọrụ iji jikọta nlekọta ahụike mbụ na ọkwa nlekọta nke abụọ na nke atọ.[4]
E Ịmepụta NPHCDA kwụsiri ike n’okpuru Decree No. 29 nke Republic etiti Naịjírịa, nke na-ekwu:
- “A ga-e hiwe ụlọ ọrụ a ga-akpọ National Primary Health Care Development Agency, nke ga-enwe ọrụ nke imepe na imejuputa mmemme ahụike bụ isi n’ụzọ zuru oke n’ime Naịjírịa niile.”. "[5]
Iwu
[dezie | dezie ebe o si]A nyere ụlọ ọrụ ahụ ọrụ iwu iji kwalite usoro ahụike bụ isi nke Naịjírịa, hụ na onye ọ bụla nwere ohere iru ọrụ ahụike dị mkpa, kwalite ịgba ọgwụ mgbochi ọrịa (immunization), na nhazi mmemme ahụike mba niile. Ọ na-anakọta akụrụngwa, na-akwalite mme mmekọrịta, ma mepụta usoro ahụike dabere na obodo iji meziwanye inweta ọrụ ahụike n’ụwa niile n’ime mba ahụ..[6]
Ikike
[dezie | dezie ebe o si]Ọ na-arụ ọrụ n’ụwa niile n’ime Naịjírịa, ma nwee ikike iwu n’ógbè niile na mpaghara niile. Ụlọ ọrụ ahụ na-elekwasị anya na ịkwalite usoro ahụike bụ isi na ọkwa obodo (grassroots level), hụ na onye ọ bụla nwere ohere iru ọrụ ahụike dị mkpa n’obodo ukwu na ime obodo, ma nyekwa uche pụrụ iche na obodo ndị na-enweghị ezigbo ọrụ ahụike (underserved communities). Ụlọ ọrụ ahụ na-arụkọ ọrụ ọnụ na gọọmenti steeti, ndị ọchịchị obodo, na ndị mmekọ ụwa niile iji mee ka mmemme ya rute n’ụwa niile n’ime mba ahụ..[7]
Onye ndu na nhazi
[dezie | dezie ebe o si]onye isi nchịkwa nke onye isi ala Naịjirịa họpụtara na-eduzi ụlọ ọrụ ahụ. Onye isi nchịkwa ugbu a, Dr. Muyi Aina, na-ahụ maka ntụziaka atụmatụ nke ụlọ ọrụ ahụ, mmejuputa mmemme ahụike, na mmekorita mmekọrịta.[8]
Ụdị nhazi ya gụnyere ọtụtụ ụlọ ọrụ na ngalaba dị mkpa nke na-ahụ maka mmepe ahụike bụ isi, gụnyere ịgba ọgwụ mgbochi ọrịa (immunization), njikwa ọrịa (disease control), ahụike nne na nwa (maternal and child health), na akụrụngwa ahụike (healthcare infrastructure). Ụlọ ọrụ ndị a na-arụkọ ọrụ ọnụ iji mee ka mmemme NPHCDA gaa nke ọma ma hụ na inweta ọrụ ahụike dị irè n’ụwa niile n’ime Naịjírịa..[9]
Ndị ndu na-agụnyekwa ndị nduzi nke ndị isi na-emetụta ngalaba ahụike na-enye nlekọta na nduzi. Tụkwasị na nke a, onye osote onye isi nchịkwa na-akwado ụlọ ọrụ ahụ bụ onye na-enyere aka n'ịchịkwa ọrụ kwa ụbọchị na ndị isi nchịkwa ndị ọzọ na ndị ọrụ na-elekọta mmemme na ọrụ ahụike ụfọdụ.[10]
Hụkwa
[dezie | dezie ebe o si]- ↑ "FG addressing shortage of healthcare workers – NPHCDA ED", Punch Nigeria, Punch Nigeria, 2025-01-05. Retrieved on 2025-01-08.
- ↑ Breaking barriers, building bridges: the collaborative effort to reach every child in Nigeria. World Health Organization. Retrieved on 2025-01-08.
- ↑ "Zamfara earmarks 144 PHCs for renovation", Radio Nigeria, Radio Nigeria. Retrieved on 2025-01-08.
- ↑ Abuja. "NPHCDA Revamps PHCs, Targets Maternal Mortality, Worker Retention, Chronic Diseases", Science Nigeria, Science Nigeria, 2025-01-05. Retrieved on 2025-01-08.
- ↑ NATIONAL PRIMARY HEALTH CARE DEVELOPMENT AGENCY ACT. Placng. Retrieved on 2025-01-08.
- ↑ "Tinubu appoints new CEOs for two health agencies", Premium Times, Premium Times, 2023-10-03. Retrieved on 2025-01-08.
- ↑ Oladipo. "NPHCDA releases N260m to establish 40 additional PHC facilities in Niger", Tribune Online Nigeria, Tribune Online Nigeria, 2024-08-22. Retrieved on 2025-01-08.
- ↑ Ede. "NPHCDA earmarks N254m to boost primary health care in Enugu", Punch Nigeria, Punch Nigeria, 2024-10-22. Retrieved on 2025-01-08.
- ↑ "Aina: Nigeria targets over 17,600 primary healthcare facilities within next 4 years", CNBC Africa, CNBC Africa, 2024-12-04. Retrieved on 2025-01-08.
- ↑ Nigeria Receives Malaria Vaccines Ahead of Roll Out. United Nations International Children Emergency Fund. Retrieved on 2025-01-08.