Ihu igwe na mpaghara Naijiria

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Ihu igwe nke Nigeria
climate of geographic location
obere ụdị nkeỌnọdụ ihu igwe nke Africa Dezie
ihu nkeNaijiria Dezie
mba/obodoNaijiria Dezie
A map snowing the various Köppen climate classification zones of Nigeria. There are five colors defining the distinct zones.
Map Nigeria nke nhazi ihu igwe nke Köppen

. [1]Ihu igwe nke Naijiria na-ebe ebe .  Naijiria nwere mpaghara ihu igwe atɔ dị iche iche, [1] [2] oge abụọ, yana nkezi ụkpụrụ dị n'etiti 21. Celsius C na 35 Celsius C. [2] Ihe abụọ bụ isi na-egosi ọnọdụ dị na Nigeria  : fim elu nke akụkụ na ike ikuku (dị ka mape site na egwu abụọ nke mmiri mmiri na iru mmiri).  [2] A na-agbaziri mmiri mmiri ya site na ọnọdụ atọ dị iche iche ihe nleba anya nke convectional, ihu, na orographical .  [2] Ndekọ ọnụ ọgụgụ sitere na World Bank Group na Nigeria na-enwe nne na mmiri ozuzo kwa afọ, nkezi ozizi elu nke mba ahụ kwa afọ bụ 28.1 Celsius C na 1938, [1] ebe awụ ya kacha mmiri bụ 1957 na  oke mmiri ozuzo kwa afọ nke 1,441.45mm

. Ọnọdụ ihu igwe nwere ike dị ukwuu n'ahụ ugbo, akụ na nyere na obodo.  Oge mmiri ozuzo bụ oge kacha mkpa maka ọrụ ugbo, n'ihi na ọ bụ oge a na-akụ ọtụtụ ihe omume na-egbutekwa ihe.  [1] [2] Oge ọkọchị bụ oge ọkọchị, nke nwere ike ibute mmiri mmiri na ike ihe omume.  [3] Okpomọkụ dị elu na iru mmirika ike mba mma ma nwee ike ibute nsogbu.  [4] Ọdịda ala Naijiria na-emetụta ọnọdụ ihu igwe nke Nigeria site na mpaghara ya, ndị na-arọ ya, na ndị nke igwe ikuku dị iche iche.  [5] Naijiria dị na West Africa, n'etiti latitudes 4°N na 14°N, na lonjitude 2°E na 14°E.  [6] Ọ na-enwe ihu igwe na-ekpo ọkụ nke e ji oge mmiri na ọkọchị dị iche iche mara

. [2]Naijiria nwere mpaghara ihu igwe atɔ dị iche iche.  [1] Dị ka ụlọ ọrụ na-ahụ maka ihu igwe nke Naijiria si kwuo, ọ na-ebe ebe ipo.  Enwere ike kewaa ya ụzọ atọ ndị ihu igwe udu mmiri na mpaghara ndịda, na ihu igwe nke Sahel na ihu igwe na-ekpo ọkụ na nke nkụ na mpaghara ugwu nke mba ahụ.  [1] Ọ bụ ebe na ebe na mmiri na-ekere òkè dị mkpa na isi ihu igwe nke mba ahụ, a na-eche na mmiri mmiri bụ isi ihe dabere na mkpa ya na ihe ọ rụnyere maka ọrụ ugbo.

[3]Enwere ike ịhụ ihu igwe udu mmiri n'ebe ndịda nke mba ahụ.  Ọnọdụ ihu igwe a na-enwekarị nkezi mmiri ozuzo kwa afọ nke 2000mm [1] nke na-adịgasị iche ma mpaghara dị n'oge oké osimiri na mpaghara ime obodo.  N'oge ọkọchị, mpaghara ndị nwere ihu igwe a na-enwe oke sitere sitere na 23 kwa ụgbụ n'oge mmalite ruo 31 Celsius C (88 °F) n'ehihie.  [1] Port Harcourt, Delta na Bayelsa bụ ihe atụ nke udu mmiri oyi.  A na-ahụ ihu igwe Am na mpaghara ugwu Nigeria.  [2] A na-eji oge mmiri dị ukwuu dị isi yana ogologo oge ọkọchị ma e jiri yaa ihu igwe Aw.  Nkezi mmiri mmiri kwa afọ sitere na 600 ruo 1,200 mm.  [3] Oge mmiri mmiri na- ndekọ site na Mee ruo , ebe oge ọkọchị na-esi na Ọktoba ruo akara

  1. World Bank Group: Climate Change Knowledge Portal For Development Practitioners and Policy Makers.
  2. Miller (1952). "The Climate of Nigeria". Geography 37 (4): 198–213. ISSN 0016-7487. 
  3. Frankie (November 1974). "Comparative Phenological Studies of Trees in Tropical Wet and Dry Forests in the Lowlands of Costa Rica". The Journal of Ecology 62 (3): 881. DOI:10.2307/2258961. ISSN 0022-0477.