Ókè Benin na Naịjirịa

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Ókè Benin na Naịjirịa
border, land boundary, maritime boundary, international border
Akụkụ nkeborders of Benin, borders of Nigeria Dezie
mba/obodoBenin, Naijiria Dezie
nhazi ọnọdụ11°41′50″N 3°36′20″E, 3°0′49″N 2°40′2″E Dezie
Nwe ikikeBenin, Naijiria Dezie
Map nke oke ala Benin-Nigeria

. Ókèala Benin-Nigeria bụ 809 km (503 m) n'ogologo wee si na tripoint na Niger na ugwu gbadaa Bight nke Benin na ndịda.

Nkọwa[dezie | dezie ebe o si]

. [1]Ókè-ala ahụ na-amalite n'ebe ugwu na tripoint ya na Niger dị n'osimiri Niger wee gaa n'ihu na mpaghara ndịda-na ndị òtù egwuregwu, tupu eruo osimiri Okpara dị nso na egwuregwu nke Waria.  Ókèala ahụ gakwara n’ebe ndịda, na-eji Okpara mee ihe dị ka otu kilomita, obere iyi dị iche iche, na iche dị iche iche nke dị n’elu ala, tupu ya echere na Bight of Benin.

Akụkọ ihe mere eme[dezie | dezie ebe o si]

. [1]N'ime ọkara nke abụọ nke mfe awụ nke 19 France eserese obere ụlọ n'ọhụụ egwu egwu egwu Africa.  N'afọ 1851, e binyere aka na ekere nke enyi n'etiti France na nwa Dahomey n'ebe dị ugbu a n'ebe ndịda Benin, sochiri ya mkpa nchekwa na Porto Novo na 1863. [1] [2] Ekwuputara putara Dahomey  (nke bụbu aha Benin) na 1894 ma iko tinye ya n'ime obodo etiti buru ibu nke French West Africa ( Afrique occidentale française, nke ihuenyo AOF) na 1899. [1] [2] Ka ọ dị ugbu a, Briten nwere  (site na Royal Niger Company ) na-elekọta mpaghara dị na Lagos ikpe 1861 na Nchekwa ịhụnanya  na Northern Nigeria Protectorate .  N'afọ 1900, e bufere ụmụaka nke mpaghara ndị a n'aka ụdị Britain, ebe ndị ugwu na ndịda (gụnyere Lagos na Calabar) Mkpa dị n'otu dị ka nsogbu Nigeria na 1914

Oke siri ike n'etiti mpaghara abụọ ahụ ruo n'ebe ugwu dịka nke 9th myirịta ka a kparịtara ụka na 10 Ọgọst 1889; A kọwakwuru nke a n'ụzọ zuru ezu site na nkwekọrịta nke 12 October 1896. [1] Nkwekọrịta nke Anglo-French nke 14 June 1898 kwadoro ókè-ala a, ma gbasaa ya n'ebe ugwu ruo n'osimiri Niger. [2] [1] E kwadoro ókè a site na nkwekọrịta nke 19 October 1906, na ụfọdụ obere mgbanwe mere na 1912 na-esote n'elu-ala nke e mesịrị mechaa n'ihu ọha site na mgbanwe nke ndetu na 1914. [1] [2] Akụkụ dị n'etiti osimiri Atlantic na osimiri Okpara ka ejiri akara mgbịrịgba 142 mara n'ala, nke a na-eji akara kwụ ọtọ n'etiti ha kpụrụ ókè ahụ. [1]

. [1]Ka-iche dị iche na-eto n'oge Agha nke egwu gachara, Briten na France ji ozi nyekwuo ikike njikere ndị na-egosi anya mba Africa ha na-achị.  [1] Dahomey sere onwe zuru oke na 1 Ọgọst 1960, Nigeria sochiri ya na 1 October 1960, oke oke ha wee bụrụ nke mba ụwa n'etiti steeti abụọ.

Ka ọ na-erule afọ 2004-05, ọtụtụ n'ime akara ókèala sitere na mbido mbụ na-efu efu, nke mere ka Benin na Nigeria gbanwee akụkụ ụfọdụ nke oke. [3]

Ebe obibi dị nso na oke[dezie | dezie ebe o si]

Benin[dezie | dezie ebe o si]

  • Mandécali
  • Segbana
  • Nneganzi
  • Basso
  • Wara
  • Adékambi
  • Pobè
  • Porto-Novo

Nigeria[dezie | dezie ebe o si]

  • Bani
  • Samia
  • Swate
  • Babana
  • Yashikera
  • Suya
  • Orieke

Ntụaka[dezie | dezie ebe o si]

  1. 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6 Brownlie (1979). African Boundaries: A Legal and Diplomatic Encyclopedia. Institute for International Affairs, Hurst and Co., 164–89.  Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "Brownlie, I." defined multiple times with different content
  2. 2.0 2.1 Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; no text was provided for refs named IBS091
  3. Houngnikpo (2013). Historical Dictionary of Benin. Lanham: The Scarecrow Press. ISBN 978-0-8108-7171-7.