Aïcha Thiam

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Aïcha Thiam
Mmádu
ụdịekerenwanyị Dezie
mba o sịBelgium, Senegal Dezie
Aha enyereAïcha Dezie
aha ezinụlọ yaThiam Dezie
Ụbọchị ọmụmụ ya27 Ọktoba 1979 Dezie
Ebe ọmụmụAntwerp Dezie
Asụsụ obodoFrench language Dezie
asụsụ ọ na-asụ, na-ede ma ọ bụ were na-ebinye akaFrench language Dezie
Ọrụ ọ na-arụonye nhazi ndu ihe nkiri Dezie
ụdị ọrụ yaperforming arts Dezie
oge ọrụ ya (mmalite)2003 Dezie

 

Aïcha Thiam (amụrụ na 27 Ọktoba 1979) bụ onye nduzi ihe nkiri Belgian-Senegalese.

Akụkọ ndụ[dezie | dezie ebe o si]

[1] mụrụ Thiam na 1979 na Antwerp, nwa nwanyị nke nna Senegalese na nne Mali. Ọ biri na Antwerp maka afọ atọ mbụ ya tupu ọ kwaga Senegal. Akụkọ nne [2] banyere Antwerp kpaliri Thiam ịlaghachi n'obodo ahụ. Ọ tolitere n'etiti Belgium, Democratic Republic of the Congo, Senegal na Mali. Thiam nwetara nzere bachelọ ya na Dakar wee banye na Faculty of Legal Sciences na Mahadum Cheikh Anta Diop na Dakar. Ọ gụsịrị akwụkwọ iwu ya iji mụọ ọrụ audiovisual na Media Center nke Dakar . [1]

N'afọ 2003, Thiam duziri ihe nkiri mkpirikpi mbụ ya, Fisabillahi . Ihe nkiri ahụ lekwasịrị anya n'okwu arịrịọ site n'aka ụmụaka Taliban na Dakar ma merie ọtụtụ onyinye, gụnyere Best Video Prize na Montreal Francophone Video Festival. Ọ gara n'ihu na ọzụzụ ya na ihe nkiri nke onye na-eme ihe nkiri Moussa Séne Absa. Thiam jere ozi dị ka onye na-enyere Johnson Traoré aka n'ọtụtụ ihe nkiri ma sonye na ogbako edemede nke òtù Africadoc. [1] afọ 2004, ọ na-arụ ọrụ dị ka onye nduzi na Senegalese National Television (RTS1) yana ọrụ onwe ya na ihe nkiri na akụkọ ifo.

N'afọ 2006, ọ malitere ọmụmụ ihe ya na Mahadum Senghor na njikwa mmepụta ihe nkiri. N'oge ọ nọ na mahadum, Thiam duziri ọtụtụ ihe nkiri dị mkpirikpi na ihe nkiri ụlọ ọrụ. [1] [3] duziri Le Cri de la Mer na 2008. [1] O lekwasịrị anya na onye mbịarambịa bụ Yaye Bayam Diouf, ọnwụ nwa ya nwoke bụkwa isi na akụkọ ahụ. [4] mepụtara ihe nkiri ahụ dị ka akụkụ nke usoro Femmes Battantes, ma nata ego site na Senegal na Belgium. N'afọ 2011, ọ nwetara nzere masta ya na ntụziaka akwụkwọ ọgụgụ na Mahadum Grenoble Alpes . [1]'otu afọ ahụ, Thiam duziri Le Jeu du coq et de la camera, nke na-ajụ mmekọrịta dị n'etiti onye na-eme ihe nkiri na onye na-ese ihe nkiri.

N'afọ 2014, Thiam duziri Camarade Etudiant na isiokwu nke agụmakwụkwọ ka elu na Senegal. O duziri ihe nkiri mbụ ya, La Rue des Sœurs Noires, n'afọ 2014. N'ịbụ nke Survivance na DS Productions jikọrọ aka mepụta, ọ na-enyocha akụkọ ihe mere eme nke azụmahịa diamond na Antwerp yana mbata Africa. N'afọ 2019, Thiam ghọrọ onye otu ndị ọka ikpe nke isii Documentary Film Festival nke Saint-Louis, Senegal. [1] bi ma na-arụ ọrụ na Dakar.

Ihe nkiri[dezie | dezie ebe o si]

  • 2003: Fisabillahi (ihe nkiri dị mkpirikpi)
  • 2005: Gabil le pagne magique (ihe nkiri dị mkpirikpi)
  • 2006: Yakaar (ihe nkiri dị mkpirikpi)
  • 2006: Just a piece of paper (ihe nkiri dị mkpirikpi)
  • 2006: Papa (ihe nkiri dị mkpirikpi)
  • 2008: Le Cri de la Mer (ihe nkiri dị mkpirikpi)
  • 2011: Le Jeu du coq et de la camera (ihe nkiri dị mkpirikpi)
  • 2012: Fatou Fatou Ndị Injinia
  • 2014: Camarade Etudiant (ihe nkiri dị mkpirikpi)
  • 2014: Okporo ámá Black Sisters

Edensibia[dezie | dezie ebe o si]

  1. 1.0 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 Aïcha Thiam (French). Africultures. Retrieved on 17 November 2020. Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "africultures" defined multiple times with different content
  2. Black Sister's Street. Cine Blend. Retrieved on 17 November 2020.
  3. Aïcha Thiam, réalisatrice. Au-Senegal.com (18 March 2009). Retrieved on 17 November 2020.
  4. Rofheart (2013). Shifting Perceptions of Migration in Senegalese Literature, Film, and Social Media. Lexington Books, 124–125. ISBN 978-0739175132. 

Njikọ mpụga[dezie | dezie ebe o si]