Adiza Sanoussi

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

Adiza Sanoussi bụ nom de plume nke Alizata Sana, onye ode akụkọ Burkinabé nke oge a.

Akụkọ ndụ[dezie | dezie ebe o si]

[1][2][3]Amụrụ na oke n'etiti Burkina Faso na Niger, o nwere diplọma CAPES, Maîtrise na Physical Geography, na Asambodo Ọmụmụ Elu na Cooperative Economics. Ọ malitere ide ihe na 2001.Site na 2004, ọ na-elekọta ebe nchekwa nke Burkinabé Ministère des Enseignements Secondaires, Supérieurs et de la recherche Scientifique, mgbe ahụ na 2008 ghọrọ onye isi nke ngalaba ebe nchekwa kọmputa. n’otu ozi ahụ. Ọ bụ ugbu a (2016) onye nkuzi na Institut Panafricain d'Etudes de Recherche sur les Médias, l'Information et la Communication (IPERMIC) nke Mahadum Ouagadougou.O bipụtala akwụkwọ isii na French. Ha na-emeso nsogbu ọha na eze na-eche ndị ntorobịa Africa ihu dị ka alụmdi na nwunye mmanye, ịgba akwụna na ọpụpụ ime obodo.

Ọrụ ndị a họọrọ[dezie | dezie ebe o si]

  • 2001: Di abụọ ahụ. Paris: Editions Moreux (283 peeji) .[4][5] 
  • 2005: Ọrụ ịkpụ anụ. Ouagadougou: Editions JEL (142 peeji) ISBN .[6]
  • 2010: Yallah wee gbaga mba ọzọ. Ouagadougou: Editions JEL (161 peeji) ISBN .[7] 
  • 2012: Sopam, Duke nke Liptougou. Paris: Harmattan (184 peeji) ISBN .[8] 
  • 2013: Eluigwe pụtara n'elu Ouaga. Ouagadougou: Harmattan Burkina (146 peeji) ISBN .[9] 
  • Alaeze Ukwu Lidea[1]

Ihe nrite[dezie | dezie ebe o si]

Na 2008, e nyere ya Chevalier de l'Ordre du mérite des arts, de la culture et de la Communication, na Ouagadougou International Book Fair. [3]

Edensibia[dezie | dezie ebe o si]