Asarum caudatum

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

Asarum caudatum
Invalid status  (NatureServe)[1]
Scientific classification edit
Missing taxonomy template (fix): Asarum
Species:
Binomial name
Template:Taxonomy/AsarumAsarum caudatum
Synonyms[2]
  • Asarum hookeri Fielding & Gardner
  • Asarum rotundifolium Raf.
Asarum caudatum




Secure  (NatureServe)[1]
Scientific classification Edit this classification
Kingdom: Plantae
Clade: Tracheophytes
Clade: Angiosperms
Clade: Magnoliids
Order: Piperales
Family: Aristolochiaceae
Genus: Asarum
Species:
A. caudatum
Binomial name
Asarum caudatum



Synonyms[3]
Page Àtụ:Plainlist/styles.css has no content.
  • Asarum hookeri Fielding & Gardner
  • Asarum rotundifolium Raf.

Asarum caudatum (ginger ọhịa nke British Columbia, ginger ọhịa ọdịda anyanwụ, ma ọ bụ ginger ọhịa ogologo ọdụ) bụ osisi a mụrụ n'oké ọhịa ndị bara ọgaranya nke ọdịda anyanwụ North America. Ọ nwere akwụkwọ dị ka obi na okooko osisi na-acha odo odo atọ.

Nkọwa[dezie | dezie ebe o si]

Na-eto site na ogologo rhizome, akwụkwọ reniform (nkụ / obi) dị site na (3⁄4-4 sentimita) n'ogologo. A na-ahụ akwụkwọ ndị ahụ n'ìgwè ma ọ bụ ụyọkọ ka rhizome na-agbasa, na-emepụta mat.[4] Akwụkwọ ya na-esi ísì ụtọ mgbe a na-asa ya.[5] Ọ na-ama ifuru site n'April ruo July (ihe dị ka otu ọnwa tupu mgbe ahụ na British Columbia), okooko osisi ahụ na-anọdụ na njedebe nke 15 cm (6 in) akwụkwọ, na-abụkarị n'ala, nke akwụkwọ ya kpuchiri.[5][6] Okooko osisi ndị ahụ bụ hirsute (nke nwere ntutu), dị ka iko, na-acha nchara nchara ruo na-acha odo odo, na-agwụ na atọ, ogologo, nke gbagọrọ agbagọ.[4][6]

Ụdị ndị yiri ya gụnyere A. hartwegii, A. lemmonii, na A. marmoratum.[6]

Okwu mmalite[dezie | dezie ebe o si]

Caudatum sitere na Latin cauda, nke pụtara ọdụ.[7] Nke a na-ezo aka n'ọdịdị yiri ọdụ nke calyx nke okooko osisi.

Ebe a na-ekesa ya[dezie | dezie ebe o si]

A na-ahụ Asarum caudatum na British Columbia, Washington, Oregon, Northern California, Idaho, na Montana[4] na gburugburu mmiri, nke nwere ndò.[8] Ndị bi na ya kachasị n'ebe ugwu na-adị nso na Ọdọ Mmiri Meziadin.[9] Ọ bụ ahịhịa a na-ahụkarị n'okpuru ala nke oké ọhịa conifer agwakọta n'okpuru mita 670 (2,200 ) n'ịdị elu, ọ na-abụkarịkwa osisi kachasị.[10][11]

Mmekọrịta gburugburu ebe obibi[dezie | dezie ebe o si]

A. caudatum na-amụba rhizomatously, nke pụtara na ọtụtụ mat sitere na otu osisi clonal jikọtara ya na rhizome. Ọ pụkwara ịmụ nwa site na mmekọahụ, na mkpụrụ ya nke ụmụ ahụhụ na-agbasa. A na-eji ụmụ ahụhụ emepụta okooko osisi ndị ahụ. Otú ọ dị, cross-pollination bụ ihe a na-adịghị ahụkebe. A na-adọta ụmụ ahụhụ site na ihe na-esi ísì ụtọ nke dị na mkpụrụ ahụ.[12] Ndanda na-eburu ngwugwu ahụ dum laghachi n'ìgwè ha. A na-atụkarị mkpụrụ ahụ n'èzí akwụ́ ya ozugbo ndanda ghọtara na ọ bụ naanị ihe nkedo ahụ ka a na-eri. N'ihi ego a na-efu iji mepụta mkpụrụ na ihe mgbakwunye iji dọta ụmụ ahụhụ, ọ dị mma maka osisi ahụ ịmụba rhizomatously.[5]

Nchekwa[dezie | dezie ebe o si]

Asarum caudatum edeghị aha ya dị ka ụdị nchegbu. Otú ọ dị, ebe obibi ebe a mụrụ ya na-eyi egwu na mpaghara ụfọdụ site na igbu osisi na iji ala ndị ọzọ.

Nsogbu[dezie | dezie ebe o si]

Ndị otu ezinụlọ Aristolochiaceae nwere aristolochic acid, nke a ghọtara dị ka ihe na-akpata ọrịa kansa.[13]

Ojiji[dezie | dezie ebe o si]

A na-eri mgbọrọgwụ ya.[14] Ụmụ amaala America jiri osisi ahụ mee ihe maka ebumnuche ọgwụ dị iche iche.[14]

Ụfọdụ na-akọwa iji A. caudatum dị ka ihe na-anọchi anya ginger na dị ka tii nwere ihe ọgwụ.[6] N'ime nnyocha banyere mmetụta ya na fungus, A. caudatum nwere ihe ndị na-egbochi fungus mgbe a nwalere ya megide ụdị fungus itoolu.[15]

Ihe odide[dezie | dezie ebe o si]

  1. 1.0 1.1 Asarum caudatum. NatureServe Explorer. NatureServe. Retrieved on 2007-12-15. Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "natureserve" defined multiple times with different content
  2. The Plant List: A Working List of All Plant Species, retrieved 5 March 2016
  3. The Plant List: A Working List of All Plant Species, retrieved 5 March 2016
  4. 4.0 4.1 4.2 Whittemore (2006). "Asarum caudatum", in Flora of North America Editorial Committee, eds. 1993+: Flora of North America. New York & Oxford: Oxford University Press. Whittemore, Alan T. ; Mesler, Michael R.; Lu, Karen L. (2006). Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "flora" defined multiple times with different content
  5. 5.0 5.1 5.2 US Forest Service Fire Ecology
  6. 6.0 6.1 6.2 6.3 Spellenberg [1979] (2001). National Audubon Society Field Guide to North American Wildflowers: Western Region, rev, Knopf, 345–346. ISBN 978-0-375-40233-3. Spellenberg, Richard (2001) [1979]. Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name ":2" defined multiple times with different content
  7. Asarum caudatum - Plant Finder. www.missouribotanicalgarden.org.
  8. Calflora: Asarum caudatum. Calflora. Retrieved on 1 March 2016.
  9. https://inaturalist.ca/observations/98150084 Western Wild Ginger at inaturalist.ca
  10. Plant Propagation Protocol for Asarum caudatum. University of Washington. Retrieved on 2 June 2015.
  11. Mesler. Asarum caudatum. Jepson eFlora. Retrieved on 2 June 2015.
  12. Wild Ginger. Evergreen.edu. The Evergreen State College. Archived from the original on 25 September 2006. Retrieved on 2 June 2015.
  13. Schaneberg (2002). "Determination of aristolochic acid I and II in North American species of Asarum and Aristolochia". Die Pharmazie 57 (10): 686–689. PMID 12426949. 
  14. 14.0 14.1 Fagan (2019). Wildflowers of Oregon: A Field Guide to Over 400 Wildflowers, Trees, and Shrubs of the Coast, Cascades, and High Desert. Guilford, CT: FalconGuides, 143. ISBN 978-1-4930-3633-2. OCLC 1073035766. 
  15. McCutcheon Towers (1994). "Antifungal screening of medicinal plants of British Columbian native peoples". Journal of Ethnopharmacology 44 (3): 157–169. DOI:10.1016/0378-8741(94)01183-4. PMID 7898123. 

Njikọ mpụga[dezie | dezie ebe o si]