Jump to content

Catherine James Catti

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

 

Catherine James Catti (October 8, 1940 - Nọvemba 7, 2009) [1] bụ onye na-ese ihe nkiri America America.  A mara ya nke ọma maka ụzọ ya, nke na-egosi nke ihe, USB, na ụgbọ uche.  A na- ozikwa ọrụ Catti site na mgbasa ozi agwakọta na ejiji.

Ndụ mmalite na agụmakwụkwọ[dezie | dezie ebe o si]

Mkparịta ụka Catherine James Catti na Mt. Vernon, NY.  O tolitere na nka gbara ya gburugburu ma gbaa ya ume inyocha ihe okike ya site na nwata.  Catti gara ụlọ akwụkwọ AB Davis, Mahadum Boston maka BFA ya na 1962, Hunter College Graduate Division na 1967, Mahadum Columbia maka MA ya na 1968, New School for Social Research. [1]

Catti tolitere na mpaghara jikọtara ọnụ. Nna ya bụ onye Bermuda na nne ya bụ onye Ireland. Ọ mụtara ka esi eji osisi arụ ọrụ n'ime ụlọ okpuru ulo nke nwata ya na ulo akwukwo nna ya. O tolitere na agbamume nke nne na nna ya bụ ndị kpọgara ya n'ụlọ ngosi ihe mgbe ochie iji hụ mmezu nke ndị agba agba. Ọdịiche agbụrụ ya na omenala dị iche iche kpaliri ọrụ ya. [2]

Ọrụ[dezie | dezie ebe o si]

Catti akụkọ dị ka onye na-ese ihe, wee tinye ụdị ndị ọzọ n'ahụ ya.  Ime uwe na-amasị ya n'ihi na ọ ike maka ike.  N'oge mbụ, e mere Charles Moore ọtụtụ n'ime ejiji.  [1] James primary medium bụ ihe mgbasa ozi agwakọta.  [2] Catti kpàri na City College, na-akpa usoro ụzọ atọ na nka.  Na-eto eto Catti haziri ejiji maka ihe nkiri.  Ejiji na imewe ga-emesị kpalie ọrụ ya.  Na 1965, James gara Africa na di ya bụbu onye na-akwado Harry Belafonte .  James bụ ọrụ dị ka onye na-ahụ ihe nkiri Belafonte.  James so Belafonte ga igodo na United States na Guinea na West Africa [3]

Na 1992, ya na Marian Straw rụkọrọ ọrụ ihe ngosi, Okwu na onyonyo nke na-egosi ndị nka ojii 23 dị ugbu a. [4] [5]

Ihe nrite na nnabata[dezie | dezie ebe o si]

E sere ọrụ Catherine James Catti na Museum of Modern Art, The Whitney Museum of American Art, na MoMA PS1 "The Wild Art Show", [1] Catti, na Whitney Biennial, 1972 Annual Exhibition: Contemporary American Painting, [2] na  otu 1986 na-egosi Ọganihu: Legacy Cultural na MoMA PS1, [3] yana 28 ndị ọzọ na-ese ihe.

Nchịkọta[dezie | dezie ebe o si]

[6]Ọrụ ya dị na nchịkọta na-adịgide adịgide nke gọọmentị steeti New York, [1] Indianapolis Museum of Art, [2] na Studio Museum na Harlem, ọrụ ya akpọrọ "Sister-Ship" (1983)

Ntụaka[dezie | dezie ebe o si]

  1. Worteck (1982). ""Forever Free": Art by African-American Women, 1862-1980 an Exhibition". Feminist Studies 8 (1): 97. DOI:10.2307/3177581. ISSN 0046-3663. 
  2. Hatch (2017). "Hatch-Billops Collection: Archives of Black American Cultural History". African American Review 50 (4): 538–539. DOI:10.1353/afa.2017.0093. ISSN 1945-6182. 
  3. Hatch (2017). "Hatch-Billops Collection: Archives of Black American Cultural History". African American Review 50 (4): 538–539. DOI:10.1353/afa.2017.0093. ISSN 1945-6182. 
  4. Ames. "The View From The Reader's Digest: Behind Every Computer Terminal Hangs a Bit of Art History", The New York Times, 23 February 1992. Retrieved on 1 June 2023.
  5. Raynor. "ART; A Cross Section of Styles by 23 Contemporary Black Artists", The New York Times, 22 March 1992. Retrieved on 1 June 2023.
  6. Russell. "ART: ON DISPLAY AT THE STUDIO MUSEUM IN HARLEM", The New York Times, 1985-08-30. Retrieved on 2023-05-22. (in en-US)