Fanta Régina Nacro

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Fanta Régina Nacro
Mmádu
ụdịekerenwanyị Dezie
mba o sịBurkina Faso Dezie
Aha enyereFanta Dezie
Ụbọchị ọmụmụ ya4 Septemba 1962 Dezie
Ebe ọmụmụTenkodogo Dezie
asụsụ ọ na-asụ, na-ede ma ọ bụ were na-ebinye akaFrench language Dezie
Ọrụ ọ na-arụonye nhazi ndu ihe nkiri Dezie
ebe agụmakwụkwọUniversity of Paris Dezie
Fanta Régina Nacro

  Fanta Regina Nacro (a mụrụ na 4 Septemba 1962) bụ onye a ma ama maka ịbụ nwanyị mbụ si Burkina Faso iduzi ihe nkiri ma bụrụ onye guzobere Guilde Africaine des Realisateurs et Producteurs (The African Guild of Directors and Producers).[1] Ọ bụ onye na-ese ihe nke na-enyocha isiokwu nke ihe nkiri sinima Afrịka mgbe ọ na-edozi nsogbu ndị gbara ọrịa gburugburu dịka ọrịa AIDS, na agụmakwụkwọ maka nwa agbọghọ.[2] Ọ na-anọchite anya "New African Wave". Ihe nkiri Nacro na-ajụkarị ọdịnala nke Burkina Faso ajụjụ, ka ọ na-ele mmekọrịta dị n'etiti ọdịnala na ọgbara ọhụrụ n'ụwa taa.[3]

Mbido ndụ na agụmakwụkwọ[dezie | dezie ebe o si]

Nacro tolitere n'ime ime obodo Burkina Faso na ebumnuche nke ịghọ onye na-amụ nwa. Ọchịchọ maka ime ihe nkiri sitere na ịzụlite ya gburugburu ịkọ akụkọ na Burkina Faso. Mmasị ya maka ịrụ ọrụ na ụlọ ọrụ ihe nkiri malitere itolite. Ọ na-eto onye agbata obi ya maka ịgwa ya banyere ụlọ akwụkwọ ihe nkiri, Institut d'Education Cinématographique de Ouagadougou (INAFEC), na Burkina Faso.[4] Mgbe ọ na-agụ akwụkwọ na INAFEC, Nacro zutere Idrissa Ouedraogo, onye nduzi nke ọ ga-emesị rụọ ọrụ dị ka onye nchịkọta akụkọ.[4] O nwetara akara ugo mmụta mbụ ya na sayensị audiovisual na usoro site na INAFEC n'afọ 1986.[4]

O nwetakwara nzere masta na Film na Audiovisual Studies na Sorbonne.

Ọrụ[dezie | dezie ebe o si]

Ọrụ mbụ ya na ihe nkiri bịara n'oge mmekorita n'oge ọ na-agụ akwụkwọ na INAFEC. Ngalaba ihe nkiri ya na ngalaba ihe nkiri na Mahadum Howard nke Prọfesọ Abiyi Ford duziri jikọrọ aka. Nacro na-ekwu na ọrụ a, nke ọ zutere onye na-eme ihe nkiri Zeinabu Davis, dịka "ahụmahụ ihe nkiri mbụ ya". Ọ dị ezigbo mkpa nye m ma nye m ohere ịkọwa ọrụ m na ọrụ a, " (p. 216).[5] Kemgbe ahụ, o kwuru na ọ bụ ezie na ọrụ mmekọrịta n'ọdịnihu n'etiti ndị nduzi Africa na ndị nduzi African American ga-aba uru, ịchọta ego ga-abụ isi ihe ịma aka.[5]

N'ịhụ na n'oge agụmakwụkwọ ya, Nacro ga-amụta akụkụ dị iche iche nke ime ihe nkiri, gụnyere idezi na ihe nkiri, nkà ndị a bụ ihe nyeere ya aka ịmalite ọrụ ya na ụlọ ọrụ ihe nkiri.[5] Malite dịka onye mgbasa ozi telivishọn, wee rụọ ọrụ na ịga n'ihu na nhazi, Nacro malitere ịrụ ọrụ dịka onye nduzi ma mee ihe nkiri mbụ ya, Un Certain Matin (1991).[4]

N'afọ 1999, Nacro, ya na Jean-Marie Teno na Balufu Bakupa-Kanyinda, mepụtara Guilde Africaine des Realisateurs et Producteurs (The African Guild of Directors and Producers) iji gbasaa ọrụ nke ndị na-eme ihe nkiri n'Africa. Omume a arụwo ọrụ iji mee ka a mara ihe nkiri African Cinema na mgbalị iji kwado ụlọ ọrụ ahụ.[1]

Ihe nkiri[dezie | dezie ebe o si]

Ihe nkiri Ụbọchị Oge RUNNING
Ụtụtụ E Ji Ji Ji A Tọrọ N'Iche 1991 15 nkeji
Ụlọ Akwụkwọ dị n'etiti ndụ 1993 13 nkeji
Nini Puk 1995 32 nkeji
Ụmụ nwanyị nwere ikike 1997 23 nkeji
Igurube nke Ụwa 1997 23 nkeji
Ụgbọ Mmiri nke Konate 1998 33 nkeji
Florence Barrigha 1999 26 nkeji
Relou 2000 5 nkeji
Laafi Bala 2000 26 nkeji
Mkpịsị Aka 2001 5 nkeji
Ihe Na-akwọ Ụgbọ Mmiri 2001 5 nkeji
Olu nke Ezi Uche 2001 5 nkeji
Bintou 2001 31 nkeji
Ịkwurịta banyere ya na-enyere aka 2002 17 nkeji
Ibi ndụ dị mma 2003 42 nkeji
N'abalị nke Eziokwu 2004 100 nkeji

Onyinye na nsọpụrụ[dezie | dezie ebe o si]

  • N'afọ 1992, Nacro natara Tanit d'Or maka ihe nkiri dị mkpirikpi Un Certain Matin na Carthage[5]
  • N'afọ 1992, Nacro natara Licorne d'Or maka ihe nkiri dị mkpirikpi Un Certain Matin na Amiens[5]
  • N'afọ 1993, Nacro nwetara ihe nrite mbụ nke Air Afrique maka ihe nkiri dị mkpirikpi Un Certain Matin na Milan[5]
  • N'afọ 1997, Nacro nwetara nhọpụta maka Puk Nini na FESPACO[5]

Edemsibịa[dezie | dezie ebe o si]

  1. 1.0 1.1 Thackway, Melissa. Africa Shoots Back: Alternative Perspectives in Sub-Saharan Francophone African Film. Bloomington: Indiana University Press, 2003. Print.
  2. Tomondji (2017-11-19). Fanta Régina Nacro: dix films pour combattre les violences faites aux femmes (fr-fr). FASOZINE:Quotidien Burkinabè de linformation. Retrieved on 2019-11-05.
  3. "Régian Fanta Nacro", Africultures.
  4. 4.0 4.1 4.2 4.3 Bisschoff, L. (2012). "The emergence of women's film-making in francophone sub-Saharan Africa: From pioneering figures to contemporary directors". Journal of African Cinemas,4(2), 157–173.
  5. 5.0 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 Ellerson, Beti. Sisters of the Screen: Women of Africa on Film, Video, and Television. Trenton, NJ: Africa World, 2000. Print.
  • [Ihe e dere n'ala ala peeji] "Ime ohere maka ụmụ nwanyị na isi ikpeazụ nke akụkọ agha: Fanta Régina Nacro's La Nuit de la vérité/The Night of Truth". Journal of African Cinemas, 62, 215224.

Njikọ mpụga[dezie | dezie ebe o si]