Frederick Bailey (onye na-elekọta ọhịa)

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

Frederick Bailey FRSE FRSGS (11 Julaị 1840-1912) bụ onye ọrụ ndị agha Britain na-eje ozi na Royal Engineers bụ onye isi nke Indian Imperial Forestry Service, na-ahụ maka ilekọta ọrụ ugbo na mbupụ osisi na Alaeze Ukwu Britain.

Ndụ[dezie | dezie ebe o si]

Drummond Place, Edinburgh

A mụrụ ya n'ihe dị ka afọ 1842 nwa Charles Bailey (1803-1865) na nwunye ya Catherine Irvine. Charles bụ nwa Charles Bailey ugboro abụọ bụ Mayor of Bedford.

E nyere ya ọrụ n'ime Royal Engineers n'afọ 1859. N'afọ 1871, ọ sonyeere ndị ọrụ ọhịa India wee bụrụ onye isi ọrụ a na onye nyocha ukwu nke ọhịa na India, nọchiri Hugh Cleghorn n'ọrụ a. N'ọrụ a, ọ nọ na Lahore. N'afọ 1878 o guzobere ụlọ akwụkwọ mbụ nke Indian Forestry na Dehra Dun ma bụrụ onye nduzi mbụ ya. N'afọ 1890, ọ laghachiri na Britain ma kụzie ihe ọmụmụ ọhụrụ gbasara Ọhịa na Mahadum Edinburgh site na 1890 ruo 1907.[1]

N'afọ 1894, a họpụtara ya ka ọ bụrụ onye otu Royal Society of Edinburgh. Ndị na-atụ aro ya bụ James Geikie. Alexander Crum Brown, Sir William Turner na Peter Guthrie Tait

Site na 1895, ruo mgbe ọ nwụrụ, ọ biri na 7 Drummond Place na New Town nke Edinburgh.[2]

Ya na nwunye ya gara leta nwa ya nwoke na Tibet n'ihe dị ka 1902.[3]

Ọ nwụrụ na 21 Disemba 1912.

Ezinụlọ[dezie | dezie ebe o si]

Ọ lụrụ Florence Agnes Marshman (b.1847) na Simla na 1879 ma ha bụ nne na nna Frederick Marshman Bailey.[4][5]

Ihe odide[dezie | dezie ebe o si]

  1. The colonial origins of scientific forestry in Britain |.
  2. Edinburgh Street Directories 1895 to 1911
  3. Livne (2013). "'Museum' Sites in Early Twentieth-Century Edinburgh: An Encounter between Tibetan Material Culture and Edinburgh Society". Museum History Journal 6: 39–55. DOI:10.1179/1936981612Z.0000000003. 
  4. Loneliness and Time: The Story of British Travel Writing, by Mark Cocker
  5. Florence Marshman to Frederick Bailey.