Ihe osise Pinta Tjapanangka

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Pinta Pinta Tjapanangka
BornÀtụ:Circa 1928
Yumari, Western Australia, Australia
Died1999
NationalityAustralian
OccupationPainter
Years activemid-1970s – 1999
OrganizationPapunya Tula
StyleWestern Desert art
ChildrenMatthew Tjapangati (early 1960s)
Nyilyari Tjapangati (c. 1965)
Ihe osise Pinta Tjapanangka
Mmádu
ụdịekerenwoke Dezie
Ụbọchị ọmụmụ ya1928 Dezie
Ebe ọmụmụWestern Australia Dezie
Ụbọchị ọnwụ ya1999 Dezie
Ebe ọ nwụrụKintore Dezie
Ọrụ ọ na-arụonye ese Dezie
oge ọrụ ya (mmalite)1999 Dezie
onye nnọchite anya nwebiisinkaikike mmeputakwa nke CISAC-otu nọchiri anya ya Dezie
Nwere ọrụ na mkpokọtaNational Gallery of Victoria Dezie
ikike nwebiisinka dị ka onye okikeỌrụ nwebiisinka chekwara Dezie

Pinta Pinta Tjapanangka (mbubreyo 1920s - 1999) bụ onye omenkà Aboriginal Australia. Ọ bụ otu n'ime ndị mbụ so na Papunya Tula art movement. Ọ bụ onye na-ese ihe osise nke Western Desert art. [1] [2] Ọ bụ onye obodo Pintupi, ma na-ese akụkọ sitere na Nrọ Pintupi ( Tingari ). [3] Ọ na-ese ihe akụkọ ifo mere gburugburu ala nna ya, gụnyere gburugburu Winparrku, Lake Macdonald na Lake Mackay .

Pinta Pinta si Western Australia . A mụrụ ya na Yumari, bụ́ ebe dị n'Ọzara Ukwu ájá ájá . O nwere ike ịbụ na a mụrụ ya n'oge ngwụcha afọ 1920 (gburugburu 1927 ma ọ bụ 1928). [3] [4] Tupu ya na ndị ọcha na-akpakọrịta, ọ na- ebi ndụ n'ime ọzara. N'afọ ndị 1950, ya na ezinụlọ ya jere ije ka ọ nọrọ na Haasts Bluff, ụlọ ọrụ gọọmentị na-enye nri . Nke a bụ mmekọrịta mbụ ya na mmepeanya Australia ọgbara ọhụrụ. [3] Nke ya bụ otu n'ime ndị ikpeazụ n'ime obodo ahụ si n'ọzara pụta. [5]

Pinta Pinta malitere eserese n'etiti 1970s, na Papunya . Ọ kwagara Kintore ka emechara ya na 1981. N'afọ 1984, Pinta Pinta na ezinụlọ ya hiwere ebe mgbapụ na Winparrku (Ugwu Webb), n'etiti Kintore na Kiwirrkurra . [6] Ezinụlọ ahụ kwagara ebe a obere oge ka nke ahụ gasịrị. Na 1988, o nwere obere akụkụ na ihe nkiri Ajọ Ndị mmụọ ozi . [3]

Ihe osise ya na-adaberekarị na oji, ọcha na ocher na agba. Ihe kacha pụta ìhè a na-ahụ n'ime ha bụ okirikiri na ahịrị, nke na-egosi egwu nrọ . Ụfọdụ ọrụ ya dị na Australian Museum, National Gallery of Victoria na Museum na Art Gallery nke Northern Territory. [3] [4]

Ọ mụrụ ụmụ nwoke abụọ, Matthew (amụrụ na mbido 1960s) na Nyilyari (amụrụ ihe dịka 1965). Nyilyari ghọkwara onye omenkà a ma ama.

Ntụaka[dezie | dezie ebe o si]

bụ́ ebe dị n'Ọzara Ukwu ájá ájá . O nwere ike ịbụ na a mụrụ ya n'oge

  1. Patrick Corbally Stourton, Nigel Corbally Stourton (1996). Songlines and dreamings: contemporary Australian aboriginal painting. Lund Humphries. 
  2. Hetti Perkins, Hannah Fink (2000). Papunya Tula: Genesis and Genius. Art Gallery of New South Wales, 134–5. ISBN 9780734763068. 
  3. 3.0 3.1 3.2 3.3 3.4 Johnson, Vivien (2011). Pinta Pinta Tjapanangka. Design and Art Australia Online. College of Fine Arts. Retrieved on 26 July 2012.Johnson, Vivien (2011). "Pinta Pinta Tjapanangka". Design and Art Australia Online. College of Fine Arts. Retrieved 26 July 2012. Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "daao" defined multiple times with different content
  4. 4.0 4.1 Pinta Pinta Tjapanangka. Collection Online. National Gallery of Victoria. Retrieved on 26 July 2012."Pinta Pinta Tjapanangka". Collection Online. National Gallery of Victoria. Retrieved 26 July 2012. Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "ngv" defined multiple times with different content
  5. Johnson, Vivien (2008). Lives of the Papunya Tula Artists. IAD Press. 
  6. Adlam, Nigel. "Lost tribe happy in modern world", Herald Sun, Herald & Weekly Times Pty Ltd, 3 February 2007.