Jump to content

Isi ọla nchara nke Queen Idia

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

 

Isi Bronze nke Queen Idia bụ isi ọla na-echetara site na ala eze Benin mgbe ochie na West Africa nke nwere ike na- anya anya Idia, nne nke Oba Esigie, nke emere na nwaafọ nke iri na isii n'ihe ikpe Benin  .  Ọtụtụ ọrụ nka Benin batara n'ahịa nka Europe mgbe njem Benin nke 1897 nchebe - amaara isi ọla anọ nke eze mara ma nọ ugbu a na mkpokọta nke British Museum na London, [1] World Museum na Liverpool, [2] National  Museum of Nigeria na Lagos, [3] na Ethnological Museum of Berlin [1]

Nkọwa[dezie | dezie ebe o si]

[2]Ejiri usoro nkedo wax furu mee isi ọla kọpa na anụ atụrụ awụ nke iri na isii.  [1] Ọ bụ ihe nleba anya nke ukwuu nke otu nwa n'ibu si n'amabụ Benin, bụ onye yi okpueze dị elu nke ukpe-okhue nke lattice dị ka coral beads na-acha uhie uhie.  A na-akpọ ntutu isi dị ka ntutu isi nke "ọnụ ọnụ parrot" ma kwere ka ndị Iyoba na ndị isi agha na-eyi ya.

Anya na eriri dị n'etiti ha na-etinye foto.  Ndị a na-abụ ndị ọnụ nke Idia siri bụrụ Iyoba;  Akụkọ ahụ na-ekwu na onye na-ekwu okwu gwara Idia ka o tinye ọgwụ n'ụdị abụọ n'elu anya ya ka o wee were Oba Ozolua ịkpọrọ ya jee ya.  Oba Ozolua wee gaa n'ihu merie okwu oma, Idia wee buru nne oba Esigie.  [1] N'elu nkuanya ọ àlà ka a kanyere cicatrices anọ .  Usoro na nhazi nke isi anọ ndị ahụ ọkaibe na-egosi na e mere ha na-ahụ ịhụ apụ nke iri na isii, bụ nke nwa Idia bụ Oba Esigie nyere ya, ma kee ya site n'aka ndị otu ndị na-ahụ maka ọla.  kọpa nke eze ukwu bụ Oba Ogolua hiwere.  [2] E mere ndị isi ndị ahụ iji sọpụrụ ihe ndị agha ya rụzuru na ike emume [3]

Isi dị iche iche na Berlin

Ojiji izizi[dezie | dezie ebe o si]

Queen Idia ọrụ dị mkpa n'ịgba agha agha na-aga nke ọma nke nwa ya nwoke ịlụ na otu ndị agbata obi.  Mgbe ọ nwụsịrị, Oba Esigie nyere iwu ka e mee ndị isi nraranye nke eze echere, dobe ya n'ihu ebe mmetụtaàjà ma ọ bụ n'obí eze .  E mere ndị isi ndị ahụ iji sọpụrụ ihe ndị agha ya rụzuru na ike emume

Sir William Ingram nke isi ihe ngosi mgbe ochie na ụlọ ihe ngosi nka na 1897

Hụkwa[dezie | dezie ebe o si]

Ntụaka[dezie | dezie ebe o si]

  1. Memorial head of a queen mother. Staatliche Museen zu Berlin. Archived from the original on 14 June 2017.
  2. (2000) Africa, arts and cultures, John Mack, British Museum. ISBN 0-19-521727-6. OCLC 48015137. 
  3. (2000) Africa, arts and cultures, John Mack, British Museum. ISBN 0-19-521727-6. OCLC 48015137. 

Ọgụgụ ọzọ[dezie | dezie ebe o si]

  • Mack, John (ed.) Africa, Arts and Culture . London, 2005.
  • Barley, Nigel. Nkà nke Benin . London: The British Museum Press, 2010.
  • Ben-Amos, P. Girshick. Nkà nke Benin . London: Ụlọ ọrụ ihe ngosi nka nke British, 1995.