Mmetọ ikuku

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Mmetọ ikuku

Mmetọ ikuku bụ mmetọ ikuku n'ihi ọnụnọ nke ihe ndị dị na mbara igwe na-emerụ ahụ ike nke mmadụ na ihe ndị ọzọ dị ndụ, ma ọ bụ na-emebi ihu igwe ma ọ bụ ihe ndị ọzọ.[1]. Enwere ọtụtụ ụdị mmetọ ikuku dị iche iche, dị ka gas (gụnyere amonia, carbon monoxide, sulfur dioxide, nitrous oxides, methane, carbon dioxide na chlorofluorocarbons), particulates (ma organic na inorganic), na ihe ndị dị ndụ. Mmetọ ikuku nwere ike ibute ọrịa, allergies, na ọbụna ọnwụ nye ụmụ mmadụ; ọ nwekwara ike imerụ ihe ndị ọzọ dị ndụ dị ka anụmanụ na ihe ọkụkụ nri, ma nwee ike imebi gburugburu ebe obibi (dịka ọmụmaatụ, mgbanwe ihu igwe, mmebi ozone ma ọ bụ mmebi ebe obibi) ma ọ bụ gburugburu ebe obibi (dịka ọmụmaatụ, mmiri ozuzo acid).[2]. Enwere ike ịkpata mmetọ ikuku site na ma ọrụ mmadụ[3] na ihe ndị sitere n'okike

Mmetọ ikuku bụ ihe ize ndụ dị ukwuu maka ọtụtụ ọrịa metụtara mmetọ, gụnyere ọrịa iku ume, ọrịa obi, COPD, ọrịa strok na ọrịa kansa akpa ume.[1] Ihe akaebe na-arịwanye elu na-egosi na mmetọ ikuku nwere ike ijikọta ya na mbelata IQ, enweghị nghọta, ohere dị ukwuu maka nsogbu uche dị ka ịda mbà n'obi[2] na ahụike na-emebi emebi.[3][4] Mmetụta ahụike mmadụ nke ikuku na-adịghị mma ruru ebe dị anya, mana ọ na-emetụta usoro iku ume nke ahụ na usoro obi. Mmeghachi omume nke onye ọ bụla na ikuku na-emetọ ikuku na-adabere na ụdị mmetọ onye na-ahụ, ogo nke ikpughe, na ọnọdụ ahụike na mkpụrụ ndụ ihe nketa nke onye ahụ.[5]

  1. 7 million premature deaths annually linked to air pollution. WHO (25 March 2014). Retrieved on 25 March 2014.
  2. Newbury (2021). "Association between air pollution exposure and mental health service use among individuals with first presentations of psychotic and mood disorders: retrospective cohort study" (in en). The British Journal of Psychiatry 219 (6): 678–685. DOI:10.1192/bjp.2021.119. ISSN 0007-1250. PMID 35048872. 
  3. Allen (June 2017). "Cognitive Effects of Air Pollution Exposures and Potential Mechanistic Underpinnings" (in en). Current Environmental Health Reports 4 (2): 180–191. DOI:10.1007/s40572-017-0134-3. PMID 28435996. 
  4. Ghosh (28 September 2021). "Ambient and household PM2.5 pollution and adverse perinatal outcomes: A meta-regression and analysis of attributable global burden for 204 countries and territories" (in en). PLOS Medicine 18 (9): e1003718. DOI:10.1371/journal.pmed.1003718. ISSN 1549-1676. PMID 34582444. 
  5. Daniel A. Vallero. Fundamentals of Air Pollution. Elsevier Academic Press.