Oké Ndakpọ Akụ̀ na Ụba na Romania
| mba/obodo | Romania  |
|---|
Nnukwu ịda mba ( Romanian </link> ma ọ bụ, adịkarịghị, Marea Depresie</link> ) nke 1929-1933, nke metụtara ụwa dum, nwere ọtụtụ nsonaazụ na Alaeze Romania . Romania so ná mba ndị meriri n'Agha Ụwa Mbụ . Ọ nwetara ọtụtụ ókèala ọhụrụ ( Bessarabia, Bukovina na Transylvania ), nwere ọtụtụ akụ sitere n'okike . Otú ọ dị, agha ahụ kpataara mba ahụ nnukwu mfu nke mmadụ na akụ̀ na ụba. Romania ga-alụ ọgụ maka onu oriri na enweghị mgbanwe nke ego ya, Romanian leu (lei in plural). Romania nweziri aku na uba agrarian n'ezie, ebe oru ugbo bu 63.2% nke mmepụta mba. Oké ịda mbà n'obi metụtara Romania n'ụzọ dị iche iche. Dị ka ihe atụ, n’afọ 1933, ego ha nwetara n’obodo bụ 172,614,000,000 lei, nanị 62% nke nke 1929, bụ́ nke 275,180,000,000 lei. Iji lụso nsogbu akụ na ụba ọgụ, National Bank of Romania mere usoro dị iche iche na mba ahụ nara mbinye ego dị iche iche. A kpọkwara enyemaka site na France . [1] [2]
Nnukwu ịda mbà n'obi butere mbelata nke 50% na mmepụta ụlọ ọrụ yana mmụba nke mmadụ 300,000 na enweghị ọrụ na Romania. Ka ọ na-erule ná mmalite 1930s, ọnụ ahịa otu quintal ọka wit adaala n'okpuru ọnụ ahịa owuwe ihe ubi ya; A na-ahapụ ngwa ahịa ugbo, nke usoro kọstọm ọ bụla na-echebeghị, n'aka ikike nke asọmpi mba ụwa, nke mere ka ọnụ ahịa ha belata site na 60-70% ma e jiri ya tụnyere nke 1928 na 1929. [3] Ndị nwe ala dara ada na ndị ọrụ ugbo nwere ntakịrị ihe fọdụrụ iri ma ọ bụ kwụọ ụtụ isi na steeti. Ka ọ na-erule 1932, ihe dị ka nde ndị ọrụ ugbo 2.5 ji ụgwọ a na-akwụghị ụgwọ n'ụlọ akụ̀, nke ruru ijeri lei 52. [4]
N’agbata Ọktoba 1929 na Julaị 1931, e wepụrụ ihe karịrị ijeri lei iri na asaa n’ụlọ akụ̀ Romania. N'ihi ya, usoro ụlọ akụ daa, na ọtụtụ ụlọ akụ, gụnyere Romanian Peasantry Bank na Bercovici Bank, dara ada . Nsogbu nke ụlọ akụ, nke ekwuputara na mmalite dị ka 1930, kpatara ụjọ n'etiti ndị nkwụnye ego, ka ndị mmadụ malitere ịdọrọ ego ha n'ozuzu. [3] E ruru ọnụ ọgụgụ kasị elu nke ọdachi ego na 1931, mgbe otu n'ime ụlọ akụ kachasị mkpa na Romania, Marmorosch Blank Bank [ ro ] nke Aristide Blank, kwupụtara enweghị ego. [4]
Na 28 Jenụarị 1933, ndị ọrụ nke Căile Ferate Române (CFR) malitere ọrụ Grivița nke 1933 n'ụlọ ọrụ Grivița na Bucharest . Ndị ọrụ ụgbọ okporo ígwè na-arịwanye elu na-ada mbà n'obi n'ihe gbasara oke ịda mbà n'obi na Romania kpatara ya. [4] [5]
Hụkwa[dezie | dezie ebe o si]
- Economy nke Romania
- Akụkọ ihe mere eme nke Romania
Edensibia[dezie | dezie ebe o si]
- ↑ Blejan (2009). "The National Bank of Romania during the Great Depression – 1929-1933". Fourth Conference of Southeast Europe Monetary History Network (SEEMHN) (8): 1–34.
- ↑ Chiappini (2009). "Romania's unsustainable stabilization: 1929–1933". GREDEG Working Papers (2019–43): 1–32.
- ↑ 3.0 3.1 Țimonea. "Efectele crunte ale crizei economice din 1929 în România: 300.000 de șomeri și scăderea industriei cu 50%", Adevărul, 11 December 2016. Retrieved on 21 March 2021. (in ro) Kpọpụta njehie: Invalid
<ref>tag; name ":0" defined multiple times with different content - ↑ 4.0 4.1 4.2 Zamfirache. "Radiografia celui mai mare dezastru economic din istoria României. Zeci de mii de șomeri, săraci dați pe mâna cămătarilor și guvernanți impertinenți", Adevărul, 2 June 2017. Retrieved on 21 March 2021. (in ro) Kpọpụta njehie: Invalid
<ref>tag; name ":1" defined multiple times with different content - ↑ Țiu. "Muncitorii se revoltă la Grivița și în Prahova", Jurnalul Național, 9 March 2005. Retrieved on 4 December 2022. (in ro)