Quercus lancifolia

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

Quercus lancifolia
Scientific classification edit
Missing taxonomy template (fix): Quercus sect. Quercus
Species:
Binomial name
Template:Taxonomy/QuercusQuercus lancifolia
Schltdl. & Cham.
Synonyms[2]
  • Quercus lancifolia var. monocarpa Wenz.
  • Quercus lancifolia f. pilosiuscula Wenz.
  • Quercus leiophylla A.DC.
  • Quercus leiophylla f. subintegra Trel.
Quercus lancifolia
Scientific classification Edit this classification
Kingdom: Plantae
Clade: Tracheophytes
Clade: Angiosperms
Clade: Eudicots
Clade: Rosids
Order: Fagales
Family: Fagaceae
Genus: Quercus
Subgenus: Quercus subg. Quercus
Section: Quercus sect. Quercus
Species:
Q. lancifolia
Binomial name
Quercus lancifolia



Schltdl. & Cham.
Synonyms[2]
  • Quercus lancifolia var. monocarpa Wenz.
  • Quercus lancifolia f. pilosiuscula Wenz.
  • Quercus leiophylla A.DC.
  • Quercus leiophylla f. subintegra Trel.

Quercus lancifolia bụ ụdị osisi oak a na-ahụ na Central America na Mexico.[3][4]

Nkọwa[dezie | dezie ebe o si]

Quercus lancifolia bụ nnukwu osisi dị n'ọhịa ruo mita 30 (98 ụkwụ) n'ogologo na ogwe osisi 100 sentimita (39 sentimita) ma ọ bụ karịa n'obosara. Akwụkwọ ya ruru (8+5⁄8 in) n'ogologo, mgbe ụfọdụ enweghị lobes ma ọ bụ ezé mana mgbe ụfọdụ nwere ondulations ma ọ bụ Ezé dị nkọ; ha na-acha akwụkwọ ndụ akwụkwọ ndụ n'elu, ma na-acha ọcha ma na-agba agba n'okpuru.[4]

Ebe obibi na ebe obibi[dezie | dezie ebe o si]

Quercus lancifolia bi n'oké ọhịa igwe ojii dị n'agbata mita 500 na 2,400. Ọ nwere ike ịbụ ụdị kachasị ebe ọ na-apụta.[1]

Na Mexico a na-ahụ ya na ndịda Sierra Madre Oriental nke Hidalgo, Veracruz, na Puebla steeti, Sierra Madre de Oaxaca na Puebla na Oaxaca steeti, Chiapas Highlands, na Sierra Madre De Chiapas nke Chiapas na Guatemala dị nso. Na Central America ọ bi n'Ugwu Maya nke Belize na ugwu ugwu nke Guatemala, Honduras, Nicaragua, Costa Rica, na ọdịda anyanwụ Panama.[1]

Nchekwa na ihe iyi egwu[dezie | dezie ebe o si]

Quercus lancifolia na-emetụta ọnwụ ebe obibi na nkwarụ ebe obibi n'ọtụtụ ebe ya. N'ime nde hekta 3.1 nke oké ọhịa igwe ojii mbụ nke Mexico, naanị 28% fọdụrụ na 2002, ọkara nke ihe fọdụrụ bụ nke mebiri emebi ma ọ bụ oké ọhịa nke abụọ. Na Veracruz, ọ bụ naanị 10% nke ebe ọhịa igwe ojii mbụ fọdụrụ.[1]

Ọ bụ ezie na a chọpụtabeghị ọnụ ọgụgụ ndị bi na ya, ọ nweghị akụkọ banyere mbelata na-aga n'ihu. A na-enyocha ọnọdụ nchekwa nke ụdị dị ka Nchegbu Dị Ala.[1]

Ihe odide[dezie | dezie ebe o si]