Saurauia elegans

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

Saurauia elegans
Botanical illustration of Saurauia elegans (using the basionym "Scapha elegans")
Scientific classification edit
Missing taxonomy template (fix): Saurauia
Species:
Binomial name
Template:Taxonomy/SaurauiaSaurauia elegans
Synonyms

Saurauia rugosa Turcz.
Saurauia santosii Merr.
Scapha elegans Choisy

Saurauia elegans
Botanical illustration of Saurauia elegans (using the basionym "Scapha elegans")
Scientific classification Edit this classification
Kingdom: Plantae
Clade: Tracheophytes
Clade: Angiosperms
Clade: Eudicots
Clade: Asterids
Order: Ericales
Family: Actinidiaceae
Genus: Saurauia
Species:
S. elegans
Binomial name
Saurauia elegans



Synonyms

Saurauia rugosa Turcz. Saurauia santosii Merr. Scapha elegans Choisy

Saurauia elegans bụ ụdị osisi dị na ezinụlọ Actinidiaceae. A mụrụ ya na Philippines.[2] Na Philippines, a na-akpọkarị ya uyok ma jiri ya mee ihe dị ka ọgwụ ọdịnala maka ọrịa akpa ume nakwa iji chọọ efere nri mma.[3]

Nkọwa[dezie | dezie ebe o si]

Ọ bụ osisi na-eru mita 20 n'ịdị elu.[4] A na-ekpuchi alaka ya na ntutu siri ike. Akwụkwọ ya dị sentimita 10.2 - 12.7 n'ogologo, 2.7-3.4 sentimita n'obosara n'ala ha ma na-abịa n'otu ebe n'isi ha. Pecioles ya dị sentimita 0.5 n'ogologo. Okooko osisi ya bụ axillary. Ọkpụkpụ ya dị ka oval dị milimita 3.4 n'ogologo. Corolla ya dị milimita 6.8 n'ogologo. O nwere ọtụtụ stamens na ụdị 3. Mkpụrụ ya na-agbaji agbaji ma nwee akụkụ.[5][6]

Ihe ndị dị ndụ na-amụ nwa[dezie | dezie ebe o si]

A na-awụfu ntụ ọka nke S. elegans dị ka tetrads na-adịgide adịgide.[7]

Ihe odide[dezie | dezie ebe o si]

  1. 1.0 1.1 Energy Development Corporation (EDC) (2022). "Saurauia elegans". IUCN Red List of Threatened Species 2022.  Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "IUCN" defined multiple times with different content
  2. Saurauia elegans (Choisy) Fern.-Vill.. Plants of the World Online. The Trustees of the Royal Botanic Gardens, Kew (n.d.). Retrieved on February 12, 2019.
  3. Chua-Barcelo (2014). "Ethno–botanical survey of edible wild fruits in Benguet, Cordillera administrative region, the Philippines". Asian Pacific Journal of Tropical Biomedicine 4 (Suppl 1): S525–S538. DOI:10.12980/APJTB.4.201414B36. ISSN 2221-1691. PMID 25183144. 
  4. Christensen (1933). "Report of Mount Pinatubo Ferns". Leaflets of Philippine Botany 9: 3139–3172. 
  5. Choisy (1855). "Mémoire sur les Familles des Ternstroemiacées et Camelliacées" (in French, Latin). Mémoires de la Société de physique et d'histoire naturelle de Genève 14 (1–2): 91–184. 
  6. Fernández-Villar (1880–1883). "Ordines Plantarum Dicotyledonearum", Novissima Appendix ad Floram Philippinarum (in Spanish, Latin). Manila: Establecimiento tipográfico de Plana y C.ª. 
  7. Dickison (1982). "Pollen Morphology of the Dilleniaceae and Actinidiaceae". American Journal of Botany 69 (7): 1055. DOI:10.1002/j.1537-2197.1982.tb13351.x. ISSN 0002-9122.