Suleiman Saidu

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Suleiman Saidu
Mmádu
ụdịekerenwoke Dezie
mba o sịNaijiria Dezie
Aha enyereSuleiman Dezie
Ụbọchị ọmụmụ ya1942 Dezie
Ebe ọmụmụZaria Dezie
Ọrụ ọ na-arụOnye ndọrọ ndọrọ ọchịchị Dezie
Ọkwá o jiGovernor of Rivers State, Chief of Naval Staff (Nigeria) Dezie

 

Suleiman Saidu ( nke 23 nke nwanyị Febụwarị 1938 </link> ) bụ onye agha Navy Navy Rear Admiral larala ezumike nka bụ onye jere ozi dịka onye isi ndị ụgbọ mmiri site na September ruo Nọvemba 1993.

. [1]Rear Admiral Suleiaman Saidu sonyeere ndị agha mmiri Naijiria na 1961 wee nweta ihe bụ isi na Britannia Royal Naval College, Dartmouth na United Kingdom.  O akara aka na agha obodo Naijiria (1967 - 1970) n'oge ike na ọrụ sochirinụ.  Ọ gara mkpa ihe mgbaàmà na achọpụta na Bombay, India na 1971. Ọ ruru eru dị ka onye ọrụ Long Gunnery na HMS Excellent na Britain na 1972. A nchọpụta Saidu Gọvanọ ndị agha na steeti Rivers dị na ebe site na Julaị 1978 ruo Ọktoba.  1979 n'oge ndị agha General Olusegun Obasanjo, na-enyefe ndị dị iche iche, na-enyefe ọdịiche Melford Obiene Okilo n'isi nke mba Naijiria nke abụọ.

Rear Admiral Suleiman Saidu jere ozi dị ka Captain NNS Aradu .  Tupu ọ were arọ Aradu, ọ bụ Staff Officer 1 Administration na Nigerian Defence Academy Kaduna, ebe o si gaa na-achị MK 9 corvette NNS ERIN-OMI tupu ọ gawa na Defence Services Staff College, Wellington, India na 1982.

Rear Admiral Suleiman Saidu rụkwara ọrụ dị ka onye na-ahụ maka ọkọlọtọ na-achị iwu ndị agha mmiri ọwụwa anyanwụ (1992-1993) na onye isi ọkọlọtọ na-achị iwu Western Naval Command (1993).

. [2]Ọchịagha Sani Abacha ochie Rear Admiral Suleiman Saidu dịka onye isi ndị ụgbọ mmiri na September 1993. [1] E, Rear Admiral Allison Madueke nọchiri ya maka nguzozi nri

Ntụaka[dezie | dezie ebe o si]

  1. Nigeria States. WorldStatesmen. Retrieved on 2010-04-01.
  2. Nowa Omoigui. Nigeria: The Palace Coup of November 17, 1993 – Part 2. Dawodu. Retrieved on 2010-04-01.