Gaa na ọdịnaya

Balanites pedicellaris

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

Balanites pedicellaris
Scientific classification edit
Missing taxonomy template (fix): Balanites
Species:
Binomial name
Template:Taxonomy/BalanitesBalanites pedicellaris
Balanites pedicellaris
Scientific classification Edit this classification
Kingdom: Plantae
Clade: Tracheophytes
Clade: Angiosperms
Clade: Eudicots
Clade: Rosids
Order: Zygophyllales
Family: Zygophyllaceae
Genus: Balanites
Species:
B. pedicellaris
Binomial name
Balanites pedicellaris



(Welw.) Mildbr. & Schltr.[1]
Synonyms[1]
  • Balanites horrida Mildbr. & Schltr.
  • Balanites australis Bremek.
Balanites pedicellaris
taxon
Aha mkpirisiB. pedicellaris Dezie
Aha taxonBalanites pedicellaris Dezie
Ọkwa taxonspecies Dezie
Nne na nna taxonBalanites Dezie
Ọnọdụ nchekwa IUCNỤdị ndị na-adịchaghị echegbu onwe ha Dezie

Balanites pedicellaris, bù obere ogwu na-acha akwụkwọ ndụ akwụkwọ ndụ maọbụ obere torchwood bụ obere osisi maọbụ osisi si Sub-Saharan Afrika. Ọ bụkwazi onye otu ezinaụlọ nke caltrop Zygophyllaceae.

Nkọwaputa

[dezie | dezie ebe o si]

Balanites pedicellaris bụ obere osisi nwere ọtụtụ ogwe osisi maọbụ obere osisi, ọ bụ ezie na ụfọdụ ụdị nwere ike ịnwe otu ogwe osisi.[2] Alaka ya na-acha odo odo maọbụ na-acha akwụkwọ ndụ akwụkwọ ndụ, na-enwe ogwu akwụkwọ ndụ akwụkwọ nri. Akwụkwọ ya na-agbanwe agbanwe maọbụ na-etolite na ogwu, bifoliolate; akwụkwọ ya na-acha akwụkwọ ndụ akwụkwọ ndụ, na-acha anụnụ anụnụ, na-ekpuchi ya na obere peciole. Okooko osisi ndị na-acha akwụkwọ ndụ akwụkwọ ndụ nwere okooko osisi isii ma na-agbakọta na obere ụyọkọ axillary, ihe dịka 1.4 sentimita n'obosara. Mkpụrụ osisi ahụ bụ drupe, nke dị gburugburu maọbụ ellipsoid ma na-adịkarị larịị n'akụkụ ọ bụla, ọ na-atụle 1·2-2·5 × 1·5-2 cm., a na-ekpuchikarị mkpụrụ osisi ahụ na-eto eto ma ndị a na-efu na mkpụrụ osisi ahụ tozuru etozu nke na-acha oroma.[3][4] Ọ na-etolite ruo mita nke isii n'ogologo.[4]

Balanites pedicellaris na-esite na obodo Etiopia na Somalia n'ebe ndịda site n'ebe ọwụwa anyanwụ nke Afrịka ruo KwaZulu Natal na South Afrika.[1]

Ebe obibi

[dezie | dezie ebe o si]

A na-ahụ Balanites pedicellaris n'ọhịa kpọrọ nkụ na ahịhịa na ala alluvial na ala mmiri, ebe e nwere osisi ndị gbasasịrị agbasa.[3][4]

A na-eri mkpụrụ osisi ahụ mana a naghị achọ ya.[3] Mkpụrụ osisi ndị ọhụrụ na-egbu egbu ma nwee ụtọ dị ilu, iri ya na-akpata akpịrị ịkpọ nkụ, isi ọwụwa na ịgbọ agbọ. A na-eji mmiri e ji mgbọrọgwụ mee iji gwọọ ahụ ọkụ na afọ ọsịsa, a na-agbakwunye mmiri mgbọrọgwụ a na-esi esi ugboro ugboro na mmiri ara ehi e nyere ụmụaka.[5] Ndị Turkana na-eji mgbọrọgwụ eme ihe dịka emetic.[2] A na-esi mkpụrụ ya esi ma bụrụ ihe oriri dị mkpa n'ebe ugwu Kenya, ọkachasị na Turkana.[6] A na-eji akwụkwọ ya eme ihe dịka ihe mkpuchi maka anụ ụlọ ebe a na-eji osisi ahụ eme ihe maka ihe ọkpụkpụ na ime ọkụ.[2]

Edensibia

[dezie | dezie ebe o si]
  1. 1 2 3 "Balanites pedicellaris Mildbr. & Schltr". The Plant List. Retrieved 18 December 2016.
  2. 1 2 3 Balanites pedicellaris Mildbr. & Schltr.. Plant Resources of Tropical Africa. Archived from the original on 20 December 2016. Retrieved on 18 December 2016.
  3. 1 2 3 Balanites pedicellaris Mildbr. & Schltr. subsp. pedicellaris. Flora of Zimbabwe. Hyde, M.A., Wursten, B.T., Ballings, P. & Coates Palgrave, M.. Retrieved on 18 December 2016.
  4. 1 2 3 Flora Zambesica. Royal Botanic Garden, Kew. Retrieved on 18 December 2016.
  5. Umberto Quattrocchi (2016). CRC World Dictionary of Medicinal and Poisonous Plants: Common Names, Scientific Names, Eponyms, Synonyms, and Etymology (5 Volume Set). CRC Press, 521. ISBN 978-1482250640. 
  6. Patrick Maundu (2005). Useful Trees and Shrubs for Kenya. World Agroforestry Centre. ISBN 9966-896-70-8.