Christiana Abiodun Emanuel

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Christiana Abiodun Emanuel
Mmádu
ụdịekerenwanyị Dezie
mba o sịNaijiria Dezie
Aha enyereChristiana Dezie
Ụbọchị ọmụmụ ya25 Disemba 1907 Dezie
Ebe ọmụmụAbeokuta Dezie
Ụbọchị ọnwụ ya1994 Dezie
Ọrụ ọ na-arụmissionary Dezie

 

 

Christiana Abiodun Emanuel, onye amụrụ Abiodun Akinsowon (1907-1994), bụ onye guzobere Cherubim na Seraphim, otu Aladura Christian denomination.[1][2] Mgbe nkewa gasịrị na Chọọchị, o guzobere ma duzie Cherubim na Seraphim Society.

Ndụ onwe onye[dezie | dezie ebe o si]

A mụrụ Abiodun Akinsowon na 1907 n'ezinụlọ Saro. Nwa nwanyị nke onye ụkọchukwu, e mere ya baptizim na Chọọchị Anglican na Lagos, Naịjirịa, ebe ọ gara ụlọ akwụkwọ elementrị. N'afọ 1920, ọ hapụrụ ụlọ akwụkwọ iji sonyere nwanne nne ya dị ka onye na-ere ahịa. N'afọ 1942, ọ lụrụ George Orisanya Emanuel, onye ọrụ gọọmentị na-arụ ọrụ na Lagos City Council.[3]

Ịtọ ntọala ndị Cherubim na Seraphim[dezie | dezie ebe o si]

N'afọ 1925, mgbe ọ na-ekiri ngagharị ndị Katọlik na Corpus Christi, a kọrọ na Emanuel dara n'ime ogologo oge.[2] Ọ tetara n'ụra ya mgbe onye na-agwọ ọrịa Moses Orimolade rutere ikpe ekpere maka ya. Ka ọ na-eteta, Emanuel kwuru na ndị mmụọ ozi kpọgara ya n'eluigwe letara ya.[2] Ka ọnụ ọgụgụ na-arịwanye elu nke ndị ọbịa bịara ịnụ banyere ọhụụ ya, Orimolade guzobere otu ekpere interdenominational a na-akpọ Cherubim na Seraphim. N'afọ 1927, Emanuel duziri njem ozi ọma nke Western Nigeria, na-akatọ ofufe nke chi ọdịnala ma na-agba ume ekpere Ndị Kraịst.[2] N'afọ 1928, ha guzobere Cherubim na Seraphim dị ka chọọchị nke onwe ya, n'ime ọdịnala Aladura.[4][3]

Nkewa na ime udo[dezie | dezie ebe o si]

N'afọ 1929, ndị Cherubim na Seraphim nwere nkewa mbụ ya, ebe Emanuel guzobere Cherubim and Seraphim Society na Orimolade guzobere Eternal Sacred Order of Cherubim et Seraphim. Nkewa ahụ sitere na esemokwu dị n'ime otu ahụ banyere ọrụ idu ndú nwanyị.[5] Emanuel chọrọ ka a mara ya dị ka onye guzobere ụka ahụ. Orimolade lere nke a anya, onye gọnahụrụ na ọ bụ onye guzobere ya, dị ka nnupụisi, ma mee ka ha kewaa.[2] Nke a sochiri nkewa ndị ọzọ, na-eduga na ịdị adị nke ihe karịrị òtù 10 dị iche iche n'ime Cherubim na Seraphim.[4]

Mgbe Orimolade nwụsịrị, Emanuel mere mkpọsa ka a mara ya dị ka onye isi ụka kachasị elu, na-azọrọ na a na-akpa ókè megide ya dị ka nwanyị.[6] N'afọ 1986, na mgbalị iji jikọta ìgwè dị iche iche n'ime Chọọchị ahụ, e weghachiri ya dị ka onye ndú nke Chọọchị Cherubim na Seraphim dị n'otu.[3]

Ihe odide[dezie | dezie ebe o si]

  1. Denzer (1994). "Yoruba Women: A Historiographical Study". The International Journal of African Historical Studies 27 (1). DOI:10.2307/220968.  (JStor)
  2. 2.0 2.1 2.2 2.3 2.4 Jestice (2004). Holy People of the World: A cross-cultural encyclopedia. ABC-CLIO. ISBN 1576073556. 
  3. 3.0 3.1 3.2 Sheldon (2008). "Emanuel, Christiana Abiodun", in Akyeampong, Emmanuel K.: Dictionary of African Biography. Oxford University Press. ISBN 978-0-19-538207-5. 
  4. 4.0 4.1 Aladura. Encyclopædia Britannica Online. Encyclopædia Britannica, Inc.. Retrieved on 9 April 2015.
  5. Adogame (November 2004). "Engaging the Rhetoric of Spiritual Warfare: The Public Face of Aladura in Diaspora". Journal of Religion in Africa 34 (4). DOI:10.1163/1570066042564392.  (JStor)
  6. Harris (2007). "Review: New Directions in Gender and Religion: The Changing Status of Women in African Independent Churches by Brigid M. Sackey". Canadian Journal of African Studies 41.