Jump to content

Johannes Gelert

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ

 

Johannes Sophus Gelert (1852 – 1923) bụ onye ọkpụ a egwuregwu na Danish, onye bịara United States na 1887 na n'ime ihe afụ iri awụ rụpụtara ọtụtụ ọrụ nka obodo na Midwest na East Coast . [1]

Akụkọ ndụ[dezie | dezie ebe o si]

A jụrụ Johannes Gelert na Disemba 10, 1852, n'obodo Nybøl nke dị na ndí Denmark .  O tai nkà n'oge mbụ maka nka na, mgbe ya na akara ya kwagara Copenhagen na 1866, a jụrụ ya na onye na-ese osisi.  Na 1870, ọ debanyere aha na Royal Danish Academy of Fine Arts, ebe ọ akwụkwọ akwụkwọ na 1875. N'ime afọ iri sochirinụ, ọ ọrụ ma omume na Denmark, Sweden, Germany, France na Ịtali, na-aghọ onye  njikọ nke ụfọdụ ndị na-akpụ akpụ na Europe [2]

N'ịkwaga America na 1887, Gelert hiwere ụlọ ihe nkiri ya na Chicago .  Ọ nta nwa amaala United States na 1892 na, afã anɔ ka e ekiri, Georgine Sundberg, onye ya na ụmụ atọ.  Ọ kwagara ụlọ ihe nkiri ya na New York City na 1898 [1] wee biri ebe ahụ ruo mgbe ọ nwụrụ na Nọvemba 3, 1923. [3]

Ihe ngosi na onyinye[dezie | dezie ebe o si]

Gelert ihe ihe ọkpụkpụ ya n'ọtụtụ ihe ndị ma ama: ihe ngosi 1893 World's Columbian Exposition na Chicago, 1901 Pan-American Exposition na Buffalo, ihe ngosi 1904 Louisiana Purchase Exposition na St. Louis [1] na 1915 Panama–Pacific International  Ngosipụta na San Francisco. [4]

Onye meri ihe nrite ugboro edo ugboro atọ, ọyihiina ugwu dị elu maka "Onye agha America akwụkwọ ahụ" na 1897 Tennessee Centennial na International Exposition na Nashville, "Little Architect" na 1899 ngosi nke Art Club nke Philadelphia na "Theseus, Victor  over the Minotaur" na 1902 ngosi nke American Art Society na Philadelphia . [1] [5]

Ngosipụta nka nka ọhaneze[dezie | dezie ebe o si]

Na 1890 Gelert kere ihe oyiyi nke President Ulysses S. Grant .  [1] Onye Chicago Time-Herald, Herman H. Kohlsaat bụ onye nyere ego ma nyekwa ya ihe oyiyi ahụ.  [1] Gelert kwagara New York n'oge ọrụ ya.  [1] E sere ihe oyiyi Grant nke Gelert ma rara ya nye na Grant Park na Galena Illinois na June 3, 1891. A na- nyere Grant dị ka nwa amaala guzoro na-eji aka nri ya n'akpa ya.  Gelert ndị gwara isi obodo na ihe oyiyi ahụ ga-egosi Grant dị ka nwa amaala nke Galena "dị ka ị mara ya ..." Di ya nwụrụ Grant, Julia Grant, na-akatọ Grant na-ejide aka ya n'akpa ya.  , ma ọ àmà ikpeazụ nke ihe oyiyi ahụ [6]

Ihe oyiyi Johannes Gelert nke 1912 nke John H. Stevens, onye mbụ biri na Minneapolis, dabere na ihe osise nke onye na-ese ihe na Norwegian bụ Jacob Fjelde .  N'ịbụ nke dị na ogbe ndịda Minneapolis, emesịa kwagara ya n'otu ụgbọiyi kacha ewu ewu n'obodo ahụ.  [1] A na-ahụ ọrụ ndị ọzọ Gelert mere n'ebe ndị a na-eleta ugboro ugboro na mba ahụ: Ndị dike ihe ngosi nke Brooklyn, ndị na-eme ihe nkiri ihe nkiri nke Chicago na Lincoln Park na St. Louis Art Museum  .  [2] [3] Ọ rụkwara ili onye ọchụnta ego Francis Furman, bụ ihe nkuzi na ebe a na-eli ozu Ugwu Oliv dị na Nashville .

Otú ọ dị, ọrụ ọhaneze na otu n'ime ibe ya kacha mara amara.  Gelert's Haymarket Memorial, na-egosi onye uwe ojii Chicago nwere ogwe aka eweli elu na Haymarket Square na Mee 30, 1889. ụgbọ okporo ụzọ kụchara ya, agbaji agba ojii ma igwe eletrik n'oge Agha Vietnam, a kpọgara ya n'  isi ụlọ ọrụ nke Chicago Police Department na akwụkwọ 1970, ebe ọ see na ebe nchekwa. [7]

Ndị ọkọ akụkọ ihe mere eme na ndị ọkà mmụta na-ekwu na ọrụ Gelert gosipụtara isiokwu dị ugbu a na nke na-atọ ụtọ nke klaasị akụ na ụba, ọrụ, na mmegharị mmekọrịta ọha na eze. [6]

Ọrụ efu[dezie | dezie ebe o si]

Ihe nrite eserese na Ụlọ ihe nkiri Auditorium 1963

Mgbe nnukwu ọkụ mebisịrị na 1890, ụlọ ọrụ Adler na Sullivan rụpụtara ụlọ ihe nkiri McVicker na Chicago .  [1] Johannes Gelert nyere ndị abụọ na nhọrọ: "otu na-egosi njem nke LaSalle, nke ọnụ ụzọ nke Iso Ụzọ ihe na Illinois, nke ọzọ na-ama na foto nke nsogbu nke Fort Dearborn mgba ikpeazụ nke obi ike iji.  jide onwe ya ọhụrụ ahụ.rụanya nke State."  [2] Mkpa site na 1872, a kwaturu ụlọ ahụ na 1922 iji mee ụzọ maka ụdị nke atọ nke McVicker's Theatre, ụlọ ihe nkiri dịruru ruo 1984 wee wetuo ya n'afọ na-esote [8]

Akara ọla nke Beethoven, nke Gelert ọdụ na 1897, guzoro na Lincoln Park ihe ncheta afọ iri asaa.  Ezuru na 1971, ibe nke isi na- ogwu. [9]

Na 1899 Gelert bụ otu n'ime ndị na-ese ihe iri abụọ na ọrụ na-arụ na Dewey Arch, nke na-echebe Admiral George Dewey na mmeri ya na Agha Manila Bay n'afọ gara aga.  [1] Ihe ahụ ahụ, nke e wuru maka paradaịs na September 30, 1899, bụ nke ndị ọrụ, ihe a na-eme ihe maka nwa oge na enyo nke mba ụwa.  N’oge na-enweghị anya ka e mechara emume ahụ, ụta ahụ gosiri ịka njọ.  Mgbe akara ike iweta ego iji me ikike ya site na ihe ndị na-adịgide ndụ, e bibiri njiko ahụ. [10]

Hụkwa[dezie | dezie ebe o si]

  • Ncheta Haymarket

Ụlọ ihe ngosi nka[dezie | dezie ebe o si]

Ntụaka[dezie | dezie ebe o si]

  1. 1.0 1.1 New Jersey's First Citizens (Paterson, NJ: J. J. Scannell, 1917) pp. 206-207.
  2. National Cyclopaedia of American Biography (New York: James T. White & Co., 1899.) pp. 58-59.
  3. Weilbach's Biographical Dictionary of Artists kulturarv.dk. Retrieved: October 17, 2012.
  4. Official Catalogue of the Department of Fine Arts, Panama-Pacific International Exposition (San Francisco: The Wahlgreen Co., 1915.) p. 43.
  5. Johannes Gelert in the Lincoln Financial Foundation Collection archive.org. Retrieved: October 17, 2012.
  6. 6.0 6.1 Grant in Sculpture: Part II - In Situ. Archived from the original on 2014-02-22. Retrieved on 2015-11-24.
  7. Haymarket Affair. wikipedia.org. Retrieved: October 17, 2012.
  8. McVickers Theatre cinematreasures.org. Retrieved October 17, 2012.
  9. Ludwig van Beethoven Monument, Lincoln Park, Chicago, early 20th century. collections.carli.illinois.edu. CARLI Digital Collections Home. Retrieved on 2 December 2020.
  10. Dewey Arch. wikipedia.org. Retrieved: October 17, 2012.

Akụkọ

Akwụkwọ

Profaịlụ

Ụlọ Chicago Herald 1891

Ihe oyiyi Andersen na Lincoln Park 1896

Beethoven gbara na Lincoln Park 1897

Dewey Arch na New York City 1899

Ihe nrite ọla edo

Katalọgụ

Ọrụ Johannes Gelert ahọpụtara