Rosina Umelo

Shí Wikipedia, njikotá édémédé nke onyobulạ
Rosina Umelo
Mmádu
ụdịekerenwanyị Dezie
mba o sịNaijiria Dezie
Aha enyereRosina Dezie
aha ezinụlọ yaUmelo Dezie
aha pseudonymAdaeze Madu Dezie
Ụbọchị ọmụmụ ya1930 Dezie
Ebe ọmụmụCheshire Dezie
Ọrụ ọ na-arụchildren's writer Dezie
nnọchiaha nkeonweL484 Dezie

Rosina Umelo (amuru Rosina Martin, 1930) [1] bu onye odee akwụkwọ na Naijiria . A maara ya maka akụkọ mkpirisi ya, akwụkwọ ụmụaka na akụkọ ifo ndị ntorobịa ya. O bipụtakwala aha pen n' okpuru Adaeze Madu . [2]

Ndụ[dezie | dezie ebe o si]

A mụrụ Rosina "Rose" Martin na Cheshire, England, ma gụọ akwụkwọ na Bedford College, Mahadum London . Ọ lụrụ onye Naijiria John Umelo na 1961, ebe ọ zutere ya na London Underground . [1] Na 1965, ha abụọ kwagara Nigeria . Ọ kuziri Latịn na ụlọ akwụkwọ Queens, Enugu, ruo mgbe agha obodo Naijiria malitere (1967–70). Ọ ghọrọ nwaafọ Naijiria na 1971 site na alụmdi na nwunye. [3] Ọ rụrụ ọrụ dịka onye isi ụlọ akwụkwọ wee mepụta ihe ọmụmụ asụsụ Bekee. [3] Ka emechara, Umelo ghọrọ onye nlekọta ụlọ akwụkwọ. [4] Umelo nwere opekata mpe ụmụ anọ. [5]

Umelo chịkọtara akụkọ mkpirisi iri na abụọ maka ndị okenye n'ime Nwoke ahụ riri ego (1978), nke ise n'ime ha nwetara ihe nrite. [3] Nancy J. Schmidt, na-ede maka Africa Today, na-akpọ Umelo ederede na Nwoke Na-eri Ego "ọhụrụ," ọ bụ ezie na isiokwu ya na-ekwu banyere isiokwu ndị na-emekarị na akụkọ ifo Afrịka [4] Umelo dekwara akwụkwọ maka usoro ndị ntorobịa na-ewu ewu nke Macmillan bipụtara, nke a na-akpọ Pacesetters Series . [6] Umelo mepụtakwara ọrụ maka ndị na-eto eto maka usoro "Heart Beats", nke Chelsea House Publishers bipụtara na 1990s. [7]

N'afọ 1967, mpaghara Ọwụwa Anyanwụ Naijiria nke isi obodo ya bụ Enugwu, kewapụrụ dịka mba Biafra ewepụtara ọhụrụ. Ezinụlọ Umelo si n'ụlọ ha dị n'Enugwu gbaga n'obodo John Umelo dị na etiti Biafra. N'oge agha ahụ, Rosina debere ihe ndị ọ chọpụtara, bụ́ nke o depụtara dị ka akụkọ ozugbo agha ahụ gasịrị, bụ́ nke biri na 1970 ma ọ dịkarịa ala otu nde ndị nkịtị nwụrụ. Ihe ndekọ a, nke a na-akpọ "Ụwa nke Anyị," ka ebipụtaghị ya ruo n'afọ 2018, mgbe ọ malitere isi akwụkwọ, "Surviving Biafra: A Nigerwife's Story," (Hurst Publishers, London), nke ya na ọkà mmụta gbasara mmadụ bụ S. Elizabeth dere ya. Nnụnụ. [8]

Mgbe e mesịrị na ndụ ya, Umelo rụrụ ọrụ na International Institute of Tropical Agriculture, Ibadan . N'afọ 2018, o bi nso na London nke United Kingdom . [1]

Ndemsibia[dezie | dezie ebe o si]

  1. 1.0 1.1 1.2 Surviving Biafra | Hurst Publishers. Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name "hurstpublishers.com" defined multiple times with different content
  2. Griswold (2000). Bearing Witness: Readers, Writers, and the Novel in Nigeria. Princeton, New Jersey: Princeton University Press, 280. ISBN 978-0691058290. 
  3. 3.0 3.1 3.2 (1 January 2006) Umelo Rosina. Oxford University Press. ISBN 978-0-19-514656-1. Retrieved on 3 February 2016.  Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name ":0" defined multiple times with different content
  4. 4.0 4.1 Schmidt (1984). "Stories About West Africans". Africa Today 31 (1): 69–70.  Kpọpụta njehie: Invalid <ref> tag; name ":1" defined multiple times with different content
  5. Surviving Biafra: A Nigerwife's Story.
  6. Erwin (2002). "Genre and Authority in Some Popular Nigerian Women's Novels". Research in African Literatures 33 (2): 81–99. DOI:10.2979/RAL.2002.33.2.81. 
  7. Wells. "Books & Things: Nurturing the Image of the Black Child", Miami Times, 7 April 1994. Retrieved on 3 February 2016.
  8. Surviving Biafra: A Nigerwife's Story (11 September 2019).